Instalarea lui Dan Vîlceanu în fruntea Ministerului Finanțelor a prilejuit o mulțime de recapitulări ale isprăvilor, afacerilor și evenimentelor din viața personajului gorjean. Fostul președinte al PSD Gorj, odraslă de subprefect, a devenit un june înstărit pentru că tatăl său i-a pasat proprietăți pentru a evita declarațiile de avere ca prefect și subprefect. Un fel de alba-neagra de fentat fiscul și ANI.
Dosarul de evaziune al lui Dan Vîlceanu, clasat
Acum, Dan Vîlceanu, un amator în materie de finanțe publice, a fost numit ministrul Finanțelor. Și jurnaliștii s-au uitat mai atent pe declarațiile sale de avere, pe afacerile mamei, pe contractele firmelor de familie cu societățile de stat cîștigate inclusiv la licitații. Un afacerist intrat în politică încă de mic, din exemplul familiei sale, a ajuns la Finanțe așa cum aventurierul Cîțu a ajuns în fruntea Guvernului. Pe baza căror performanțe? Cine mai cîntărește performanțele celor desemnați în funcții publice? Sau care au fost performanțele profesionale ale Ralucăi Turcan cînd ea n-a lucrat niciodată cu adevărat într-o slujbă din nomenclatorul profesiilor?
Noul ministru și-a început mandatul cu două bazaconii
Care au fost performanțele Alinei Gorghiu, zisă Salteluță, în PNL? Ce CV impresionant are Vasilică Cîțu? Ca și Dan Barna sau ca Iulian Bulai sau ca Năsui sau ca Drulă, ca biata ministresă Monica Anisie de la Educație, refugiată ca parlamentar pentru a nu striga copiii după ea „Doamna Pepiglas?!” Ce slujbă și cu ce rezultate au avut Ludovic Orban sau pastorul Sighiartău? Lista poate continua la nesfîrșit. Dacă la USR ne aflăm în fața unei cete de aventurieri stîrniți de o inițiativă politică greu de definit, în cazul liberalilor, lucrurile sunt mult mai grave. Ne aflăm în fața unei diluții aiuritoare a unui partid istoric respectabil.
Reunirea în 1990 a seniorilor liberali trecuți prin pușcării a adus alături și tineri cu spirit antreprenorial, gen Dinu Patriciu, Călin Popescu Tăriceanu, Viorel Cataramă etc. Nenorocirea este că prosperitatea acestora, mixul de politică și business au adăugat și personaje gen Cristian Boureanu și Alina Gorghiu, secretare ca Raluca Turcan și piețari ca Adriean Videanu, vameși ca Vasile Blaga, pupile ca Anca Boagiu sau maimuțici gălăgioase și flămînde ca Rareș Bogdan.
Orban taxează trădarea Ralucăi Turcan:”Se poate și cu mai multă sinceritate”
Baricada partidelor istorice a fost ocupată de juni flămînzi de putere și bogăție, cu chef de viață și înavuțire, fără idealuri patriotice și fără performanțe profesionale sau intelectuale. Adică o invazie a unei lumi viguroase, de note mici și medii, dar cu o dorință nebună de parvenire.
Ce este PNL-ul de astăzi, atît de „unit” în momentul alegerilor pentru funcția de președinte? O preluare de spirit de la banda politică a PDL-ului sub un alt nume. De fapt, partidul lui Traian Băsescu, oastea sa de afaceri și diversiuni, s-a salvat printr-o schimbare a haitei într-o ceată de lătrăi ceva mai domestici.
Banda PDL într-o nouă fotografie istorică
PNL-ul de astăzi nu-i decît un PDL vopsit și cu altă siglă, dar cu aceleași năravuri și spirit de animale rapace, un fel de USR mai versat, cu depozite mai groase la saltea, cu proprietăți mai mari, cu oarece dibăcie la manevrat politica și instituțiile statului. Din păcate, trecerea de la banda politică a PDL-ului lui Traian Băsescu la cea numită liberală a fost asigurată de un alt oportunist de ocazie, și el vopsit în liberal, numit Klaus Iohannis.
(VIDEO) Iohannis a rămas mut
Președintele nostru Ghinion Iohannis, trompetul „României normale” și al unui „alt fel de a face politică”, fanfaronul „României normale” i-a numit și sprijinit pe Vasilică Cîțu și pe Dan Vîlceanu, pe Alina Gorghiu și pe Raluca Turcan fără să clipească, de parcă le-ar fi spus, faceți ce vreți, luați cît puteți, dar nu-mi faceți probleme de liniște și nu mă deranjați în weekend.
PNL-ul de astăzi este nespus de departe de istoria sa. Și ca valoare umană și ca ideologie și ca proiect public. O rușine politică încropită ca formă organizată de spoliere a banului public și a populației.