Dezastrul din Herăstrău lăsat de Gabriela Firea

Parcul Regele Mihai I al României (Herăstrău) a fost un fel de minune verde a Bucureștilor. Este un monument istoric și un monument de arhitectură peisagistică. În cîteva decenii, Parcul Regele Mihai I al României (Herăstrău) a decăzut, ajungînd foarte departe de denumirea sa și de istoricul său. Pentru cei care nu cunosc povestea sa, reproduc un pasaj important de pe Wikipedia dedicat Parcului Herăstrău, azi Parcul Regele Mihai I al României.

”Înainte de 1930, zona pe care se află astăzi parcul era o zonă mlăștinoasă care a fost asanată în perioada 1930-1935. Cu această ocazie s-a pus și problema amenajării întregii suprafețe rămase liberă, ținând cont și de faptul că în zona respectivă exista deja Arcul de Triumf. S-au expropriat câteva zeci de locuințe sărace și o întreprindere industrială, s-au trasat alei pentru a face loc în mai 1939 celui mai întins spațiu verde la acea vreme din București. Proiectele pentru acest parc au fost realizate de arhitecții Ernest Pinard și Friedrich Rebhuhn. Friedrich Rebhuhn, un arhitect peisagist german care a lucrat în Anglia, Franța și Elveția a venit în 1910 în România, unde i s-a oferit postul de șef al secției horticole a orașului București. De numele lui se leagă parcul Cișmigiu. Din 1922 a sprijinit-o pe regina Maria în organizarea activității la grădinile palatului. A rămas în România. Fr. Rebhuhn, talentat și prolific arhitect peisagist a contribuit la crearea compoziției vegetale (arbori, arbuști, flori), iar arhitectul român Octav Doicescu a proiectat aleile.
La intrarea în Muzeul Satului din București, o placă memorială amintește de marile lucrări hidrotehnice care s-au făcut, sub domnia Regelui Carol al II-lea, pentru crearea Parcului Herăstrău și a întregii zone verzi din nordul Capitalei, în anii 1932-1937, sub conducerea inginerului Nicolae Caranfil. Textul spune: „Sub domnia Regelui nostru Carol II, Primarii Capitalei fiind Dem Dobrescu, Al. Donescu, în anii 1932-1937 s’a făcut asanarea mlaștinelor Colentinei, înfăptuindu-se lacurile Băneasa, Herăstrău, Floreasca, prin mari lucrări la Buftea, precum și derivarea de ape din râul Ialomița la Bilciurești, ca să însănătoșească Capitala Țării și să o înfrumosețeze. Această lucrare a fost făcută de Uzinele Comunale București, Director Gen. fiind ing. Nicolae Caranfil.”
În 1951, parcul a fost extins, transformat și reinaugurat în forma sa actuală.
De-a lungul istoriei sale, parcul s-a numit Parcul Național, Parcul Carol al II-lea și Parcul I. V. Stalin. Pe când avea această ultimă denumire, la intrarea în parc s-a aflat o statuie a lui Stalin, ridicată în 1951 și demolată în 1962. În prezent, pe aproximativ același loc, se află statuia lui Charles de Gaulle.
În 1936, din inițiativa profesorului Dimitrie Gusti, s-a înființat Muzeul Satului pe malul lacului Herăstrău.Teatrul de Vară din Herăstrău situat lângă Muzeul Satului a fost construit în 1956”

În ultimele două decenii, Parcul Regele Mihai I a devenit un spațiu al decăderii urbane, arhitecturale, chiar și morale. În anumite locuri, Parcul Regele Mihai I al României (Herăstrău) este și o piață a drogurilor pentru tineret, un spațiu de petrecere, poluat fonic, periculos după anumite ore, murdar, mutilat, cu improvizații de tot soiul, cu deteriorări periculoase și grosolane, cu afaceri controlate de imobiliari, interlopi și comercianți, toate desfășurate sub nepăsarea Administrației Parcurilor și Lacurilor din Capitală. Adică a Primăriei Capitalei. Parcul Herăstrău a fost și este oglinda felului în care sunt administrați și gospodăriți Bucureștii. Din 1990 și pînă astăzi, cu fiecare primar, Parcul Herăstrău a mai primit o lovitură. Cele mai multe le-a încasat pe vremea primăriei ”de marmură” a Partidului Democrat, adică Băsescu-Videanu, dar și pe vremea lui Sorin Oprescu. Acesta din urmă declara cu seninătate că în Herăstrău „avem aproape 2.800 de construcții ilegale făcute pe spațiul verde”.

N-a făcut nimic împotriva lor. Și cine n-a făcut în cele din urmă trebuia să se aleagă cu cîte ceva.

Primăria Capitalei a comandat un PUZ pentru Parcul Herăstrău. Acesta a fost elaborat de Facultatea de Urbanism în 2004. Documentul constata schimbările destinației normale ale parcului și nominaliza 48 de unități de alimentație publică, peste cele 4 existente în proiectul inițial al parcului. Concluzia PUZ-ului propunea „demolarea tuturor restaurantelor, teraselor și anexelor acestora fără autorizație de construcție sau care afectează calitatea mediului natural și/sau construit, precum și reconversia construcțiilor și a amenajărilor nautice (cluburi, depozitari, platforme și anexe) ca în proiectul inițial al parcului (cf. și PUG pentru București)“.

Acest tentativă de PUZ, care oricum nu a fost respectat, a fost abandonat inclusiv de Consiliul General al Municipiului București.

Dar cea mai violentă degradare a cunoscut-o în timpul mandatului Gabrielei Firea. La început și Gabriela Firea s-a dat vitează cu ordinea din Herăstrău. Ea s-a umflat în pene și a zis:

”Am dispus conducerii ALPAB să înceteze toate asocierile pe care le are cu societăţile comerciale care au construit restaurante şi terase în Parcul Herăstrău. A fost o acţiune pe care am făcut-o încă din primele zile de mandat. (…) Din acest moment, ALPAB nu va mai avea permisiunea să facă asocieri în urma cărora se organizează activităţi comerciale. Nu e vorba doar de Herăstrău, ci şi de alte parcuri sau zone pe care le are în administrare”. (Economica.net)

Tot Gabriela Firea a invocat o hotărâre judecătorească definitivă, în baza căreia cele şapte hectare din Parcul Herăstrău au intrat în patrimoniul Primăriei Capitalei.

„Cele şapte hectare care au făcut obiectul deciziei Curţii de Apel din 2015, referitor la BTT, au fost întabulate, în sensul că a fost trecut în Cartea funciară dreptul de proprietate al Municipiului Bucureşti cu privire la teren”.

Dar tot ea a fost cea care a adus la ALPAB un director economic pus pe tocat. Omul voia să cheltuie 15 milioane de lei ca să cumpere 3.000 de bănci pentru parc, cu 5.000 de lei bucata. În mandatul Gabrielei Firea lucrurile au ajuns la un nivel de decădere care nu mai poate fi ignorat. Geaba Nicușor Dan s-a lăudat și el că este protectorul spațiilor verzi, geaba l-a dat afară pe Marian Nițu, favoritul Gabrielei Firea (a fost purtat ca director pe la mai multe societăți comerciale ale Primăriei înființate de madam Pandele), dezastrul din Herăstrău continuă și se adîncește pe zi ce trece.

Dacă o ține tot așa, în locul Parcului Regele Mihai I al României, monument arhitectural de clasa A, Bucureștii vor avea un Herăstrău cartier de cîrciumi, discoteci, droguri, prostituție și evaziune fiscală!

Începem publicarea unui serial de imagini din ”monumentul istoric Herăstrău”, numit Parcul Regele Mihai I al României, parcă pentru a șifona numele Majestății Sale, nu pentru a-i cinsti memoria.