Dacă nu ar fi urmărit preluarea controlului asupra TVR, bietul Bulai n-ar fi fost departe de adevăr. Foamea lui de putere, nepriceperea și presiunile colegilor săi pluseriști l-au făcut să sară calul și să piardă măsura. Părerea lui despre umorul lui Mugur Mihăescu, zis Garcea, și despre ce a produs acesta cu Pietreanu în programul de la Revelionul TVR meritau o discuție mult mai calmă și mai serioasă.
Garcea și Pietreanu (adică deja fumatul grup ”Vacanța Mare”) erau de ani buni niște resturi abandonate la tomberonul culturii și mass media. Show-ul lor grobian și de toată jena s-a dezumflat în anii de început și copilărie ai televiziunilor. Ca și humorul lui Florin Călinescu, mult mai fin și mai inteligent decît al celor de la Vacanța Mare! Din păcate, ieșirea lui Bulai, pe lîngă că trădează planul unei bande politice cu iz neomarxist de a prelua de la un alt grup politic (și el breaz în gestionarea puterii!?) controlul TVR, nu a făcut decît să-l readucă pe Garcea în atenția telespectatorilor. Garcea nu face umor și nici comedie. Se maimuțărește și se scălîmbăie! Practică mai degrabă o maimuțăreală grosolană demnă de bombele bețivilor din mahala, nu de televiziunea națională. Şi nici de o scenă mai acătării. Faptul că el pretinde că manifestările sale sunt artă și că se bucură de prezumțiile satirei și ale umorului și că s-ar vrea hazoase pe la periferie nu înseamnă că el se apropie de marii noștri actori și că prestațiile sale bat în slăbiciunile zilelor noastre. Bietul Garcea, cu umorul său rudimentar de mahala, chiar dacă stîrnește rîsul unora, nu miroase nici pe departe a Caragiale sau Bițu Fălticeneanu și Toma Caragiu. Tipul acesta de hăhăială abia a contribuit la instalarea pe termen lung a vulgarului în limbajul și în comportamentul public. Garcea se pretinde artist, creator de artă, produsul său fiind departe, tare departe de așa ceva.
Mai zilele trecute, înainte de a fi relansat de scandalul pe seama Revelionului, era deja un uitat. El nu mai umplea nici măcar cămine culturale cu biletele plătite de primari. Pînă la productul grosolan de Revelion, Garcea mai putea întreține doar un chef de oameni bine dispuși și fără pretenții. Oricum, consumul de media l-a abandonat demult. Din acest punct de vedere, Bulai i-a făcut o favoare enormă și de neiertat. L-a readus pe micul ecran unde să-și etaleze pretențiile și panseurile ”artistice”, demne de un bufon devenit cîrciumar (cam multe vedete de televiziune își exploatază popularitatea în tot felul de cîrciumi banale!) și mai apoi candidat pe la primăriile de sector (vînător de oportunități).
Fumat repede de public, Garcea s-a făcut om de afaceri și cîrciumar, consilier, reprezentantul celor cu restaurante în Centrul Vechi și egalul într-ale negîndirii lui Gabriel Oprea. Într-un fel, după dispariția din programele tv de tip bulevardier, Garcea a devenit un fel de țuțăr vesel in gașca lui Gabi Oprea. La fel de sărac în gîndire, dar ceva mai comic decît modelul său într-ale politicii și parvenirii.
Mai ieri-alaltăieri, Garcea amenința repetat la Antena 3 cu distrugerea acestui deja ratat politician numit Bulai, convins fiind că arma scălîmbăielilor sale este mai presus de orice putere și că ar putea distruge pe oricine. Cu acest prilej, Garcea n-a făcut decît să probeze cît de rău de tot a fost luat de val, ca și Florin Călinescu, ca și Șerban Huidu, ca și toți cei cu luciditatea înecată de puseuri de paranoia. Şi care beție i-a îmbătat pînă au crezut că au ajuns deja în cer, nu în sictirul public.
În fapt, o anticameră a anonimatului!