Datoria publică a depășit 50% din PIB-ul realizat de România în ultimul an – potrivit ZF, doar Guvernul Ciucă a adăugat încă 40 mld. lei la datoria publică în primele două luni din 2022. În același timp, alianța PSD-PNL-UDMR se împrumută pe bandă rulantă, astfel că statul cheltuie din ce în ce mai mulți bani pe acoperirea dobânzilor. Potrivit sursei citate, necesarul de finanţare al României este de circa 150 mld. lei în 2023, care înseamnă deficitul bugetar din anul curent şi refinanţarea datoriei vechi.
Senatorul AUR Adrian Costea l-a interpelat pe ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, și a cerut informații cu privire la măsurile ce vor fi adoptate de Guvern în acest caz, în contextul în care ministerul în cauză a transmis că nu va lua măsuri de austeritate (tăieri de salarii și creștere de taxe). Conform regulilor europene, la depășirea pragului de 50% Guvernul trebuie să prezinte un plan de reducere a datoriei și deficitului bugetar.
În același timp, Adrian Costea atrage atenția asupra unor factori de risc de care autoritățile trebuie să țină cont:
„România are o economie precară și o balanță de plăți grav dezechilibrată (importuri mult peste exporturi). Conform celor mai pesimiste previziuni, România riscă să fie îngenuncheată de rostogolirea dobânzilor și să ajungă mult mai ușor în incapacitate de plată.
Există factori de risc care nu sunt de neglijat: creşterea economică redusă, anul electoral 2024, indexarea pensiilor care în 2024 vor trebui să includă inflaţia din anii 2022-2023. Rezultatul care devine tot mai iminent: creșterea în continuare a datoriei și a deficitului bugetar”.
Prin intermediul interpelări, senatorul Adrian Costea a solicitat răspuns la următoarele întrebări, vitale pentru viitorul macroeconomic al României:
- Există un plan de restructurare a datoriei publice?
- Ati început demersurile pentru creșterea colectării impozitelor, în special de la firmele cu capital străin, destul de puțin generoase cu bugetul de stat și indisciplinate din punct de vedere fiscal?
- Are România un target de creștere a absorției fondurilor europene nerambursabile la 80 %?
- Sunt acestea strategii de restructurare a datoriei publice sau există și alte opțiuni, mai puțin consascrate și uzuale?