Cu Iisus în temniță

Închiși pentru credința lor, departe de familii și cu sănătatea șubredă, deținuții politici sărbătoreau Sfintele Paști în celule, fără să lase flacăra credinței să se stingă.

Cu prețul vieții și, de cele mai multe ori, fără să știe nici măcar când urmează Sfintele Paști, deținuții politici reușeau să postească, să se împărtășească și să rostească într-o bătaie de inimă: „Hristos a înviat!”

„Lumina luminează în întuneric și întunericul nu a cuprins-o”. Ioan 1,5

„Cu Mimi și Ina am trăit primul Paște în închisoare. Ne arestaseră înainte de 1 ianuarie, așa încât nu știam data exactă. După 5 aprilie am început să fim atente. Într-o zi de miercuri am auzit clopotele, care s-au repetat și-n ziua următoare. Atunci am fost sigure. Sâmbătă noaptea i-am auzit pe bucureșteni trecând spre biserica Mihai Vodă. Făceau parte din „lumea cealaltă”, a cărei realitate concretă, senzorială, începuse să se estompeze pentru noi. Balanța înclina tot mai puternic spre lumea dinăuntru, spre o altă viață. Mult mai târziu, în închisoare, am învățat o metodă ciudată prin care numărându-se într-un anumit fel încheieturile degetelor și anumite zone ale palmei (ciclul soarelui și al lunii), puteai calcula data exacta a Paștelui din orice an.

 » Citește tot articolul pe Rostonline.ro

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: