26 octombrie: Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Tradiții și obiceiuri de Sâmedru

În fiecare an, pe 26 octombrie, românii prăznuiesc Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de Mir sau Sfântul Dumitru, izvorâtorul de Mir .

Atenție!


Să nu se facă confuzia între Sf. Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir și Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou, sărbătorit în Biserica Ortodoxă Română la 27 octombrie.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de Mir sau Sfântul Dumitru, izvorâtorul de Mir a fost un martir creștin, sfânt militar din veacul al III-lea care a trăit în vremea împăraților Maximian și Dioclețian în cetatea Tesalonic.

A fost martirizat pe la anul 306.

Marele Mucenic Dumitru este venerat ca fiind unul dintre cei mai mari sfinți militari, atât în Biserica Ortodoxă, cât și în Biserica Catolică de rit bizantin și cea de rit roman.

În bisericile ortodoxe și catolice de rit bizantin, precum și în cea de rit roman, se sărbătorește la data de 26 octombrie.

SÂMEDRU (SFÂNTUL DUMITRU), DESCHIZĂTOR AL IERNII PASTORALE

Sâmedru, zeu al Panteonului românesc, incinerat simbolic în cadrul unui spectacu­los ceremonial nocturn, a preluat numele şi data de celebrare ale Sfântului Dumitru, Marele Mucenic de la Salonic, din Calendarul ortodox.

Împreună cu Sângiorzul, Sâme­dru împarte anul pastoral în două anotimpuri simetrice: vara, între 23 aprilie şi 26 oc­tombrie, având ca miez al timpului data de 20 iulie (Sântilie), iar iarna, între 26 octom­brie şi 23 aprilie, cu miez al timpului la 16 ianuarie (Sânpetru de Iarnă).

În opoziţie cu Sângiorzul, care încuie iarna şi înfrunzeşte codrul, Sâmedru încuie vara şi desfrunzeşte codrul.

În legende, credinţe, basme Sâmedru este un om obişnuit, crescător de animale, sau un sfânt care umblă pe pământ însoţit adesea de Sângiorz.

Referitor la împărţirea anului între aceşti doi sfinţi, una dintre legendele populare spune că Dumnezeu, ca să se uşureze pe sine de o sarcină şi, totodată, nevrând să dea cinstea cuvenită Sfinţilor Gheorghe şi Dumitru, le-ar fi zis: „Iacă, de acu vă încredinţez vouă cheile vremii omului şi la porunca mea aveţi să închideţi mai devreme sau mai târziu vremile omului, după cum adică voi vedea purtarea lor!

De atunci, amândoi sfinţii poartă aceste chei la brâu ca nu cumva să le fure cineva din uşile vremii şi să se joace cu aceasta (vremea) după cum i-ar place.

Astfel, la 26 octombrie, ziua Sfântului Dumitru (Sâmedru) este sărbătorită şi ziua soroacelor, zi în care se sfârşeau înţelegerile încheiate cu jumătate de an înainte, la Sfântul Gheorghe.

Cum unii dintre platnici nu mai erau de găsit, fiindcă trebuiau să-şi onoreze învoiala, se ajunge, vrând-nevrând la certuri şi chiar încăierări.

Prilej tocmai nimerit pentru românul mucalit de a scoate zicala: „la Sângeorz se-ncaieră cânii, la Sâmedru se bat stăpânii”.

O superstiție a ajunului Sfântului Dumitru ne arată că dacă, în noaptea lui Sâmedru oile se culcă grămadă, în ciopor, atunci va fi iarnă grea. Dacă oile vor dormi răsfirate, atunci se așteaptă o iarnă blândă.

De asemenea, o altă superstiție a iernii grele care va veni mai este dată de abundența nucilor sau a gutuilor, precum și de proviziile supradimensionate ale hârciogilor.

PRACTICI POPULARE FOCUL DE SÂMEDRU, RIT FUNERAR INCINERARE A ZEULUI

În noaptea de 25-26 octombrie se desfăşura în satele româneşti un ceremonial nocturn egalat prin spectaculozitate de noaptea Anului Nou – focul de Sâmedru. În preajma unui imens rug aprins de tineri într-un loc înalt al satului (munte, deal, movilă) se aduna întreaga suflare a aşezării.

În formele vechi, în mijlocul grămezii de lemne şi al cetinii de brad se împlânta, pentru a fi incinerată, tulpina unui arbore tăiat din pădure, substitut al zeului fitomorf care moare şi renaşte anual. În jurul rugului funerar, întreţinut cu lemne uscate, paie şi spuldării de la meliţatul cânepei, se striga, în cor, formula consacrată „Hai la Focu lui Sâmedru!” Femeile împărţeau la moartea anului pastoral covrigi, fructe şi băutură.

Acolo se mânca, se bea, se glumea, se juca în timp ce butucul sau buşteanul, cadavru fitomorf, era mistuit de flăcări. Petreceau, jucând şi chiuind, până şi femeile în vârstă. Momentul cel mai aşteptat era prăbuşirea bradului incinerat, moment care indica renaşterea simbolică a zeului mort.

Prin direcţia în care cădea trupul divin (jarul sau tăciunii aprinşi) se aprecia care dintre feciori sau fete urmau să se căsătorească în noul an. La plecare, participanţii luau cărbuni aprinşi cu care fertilizau grădinile şi livezile.

Spre deosebire de moartea şi renaşterea divinităţii Crăciun, substituită de butucul, buturuga la daco-români, de bodnicul, cloşca la macedoromâni şi incinerată în casă, pe vatră, ritul funerar Focul lui Sâmedru se desfăşura sub cerul liber. (Ion Ghinoiu)

Alte tradiții și obiceiuri

În ajunul sărbătorii de Sf. Dimitrie se aprind focuri peste care sar copiii spre a le aduce sănătate tot anul. Focul alungă fiarele și încălzește morții, iar după ce focul este stins, oamenii aruncă un tăciune în grădină pentru a aduce rod anul viitor.

Sf. Dimitrie este considerat patronul ciobanilor. De Sf. Dumitru ciobanii prezic cum va fi iarnă: așază un cojoc în mijlocul oilor și dacă pe el se așază oaia neagră, iarnă va fi blanda, iar dacă se va culcă oaia albă, va fi iarnă aspră.

În alte zone se spune că dacă de Sf. Dimitrie va fi frig, iarna va fi bună, iar dacă vremea va fi bună, toamna va fi lungă și frumoasă. Se mai zice că dacă luna va fi plină și cerul acoperit de nori, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele.

În ziua de Sf. Dimitrie nu se piaptănă, iar femeile fac pomană cu grâu fiert cu unt, lapte sau brânză.

În Bucovina, se zice cine seamănă usturoiul după Sf. Dumitru va avea parte numai de pagubă în anul următor. În Oltenia, se crede că numai cine respectă toate tradițiile sărbătorii va fi protejat de necazuri, primejdii și de lupi.

În ziua Sfântului Dumitru, țăranii taie coama cailor tineri pentru că această să crească frumos. Cine are împrumuturi trebuie să le achite în această zi, dar și să facă alte socoteli noi. – conform romaniatv.net

O altă tradiție ce trebuie respectată în ziua Sfântului Dumitru are legătură cu treburile casnice. Nu ai voie să speli haine şi nici să prepari mâncare la cuptor.

Cei care nu dorm până după ora 12 noaptea vor fi mahmuri tot anul, iar cei care se culcă mai devreme de 12 vor fi norocoşi şi energici în următoarele 12 luni.

Lasă un răspuns