În prima zi a anului, pe 1 ianuarie, este sărbătorit Sfântul Vasile, unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe şi, în acelaşi timp, primul ierarh care a întemeiat, pe lânga biserici, spitale şi aziluri pentru săraci.
Sfântul Vasile, perceput de unii drept primul petrecăreţ, numele lui fiind considerat de alţii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este apărătorul creştinilor, „păzitor de duhurile rele”, astfel că prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice.
Se spune că în noaptea de Sfântul Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă.
De asemenea, se spune că pe Iisus Hristos îl cheamă Vasile: Iisus Hristos s-a născut de Crăciun, iar la o săptămână, de Sfântul Vasile, a fost botezat în legea cea veche şi a primit numele Vasile.
Numele Hristos (creştin) i-a fost pus la vârsta de 30 de ani, când a fost botezat.
Se spune că Sfântul Vasile s-ar fi rugat la Dumnezeu să îi dea o zi, astfel că i s-a dat prima zi din an.
Fericit, Sfântul Vasile a legat o crenguţă de busuioc la toarta unui clopoţel şi i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune. De aceea există obiceiul de a ura de 1 ianuarie.
Sărbătoarea Sfântului Vasile, denumită în tradiţia populară şi Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului, este o zi care abundă în tradiţii şi ritualuri.
În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi, urându-le viaţă lungă, sănătate şi prosperitate.
Conform tradiţiei populare, cum e ziua de Anul Nou, aşa va fi tot anul: dacă ninge, va fi un an îmbelşugat, iar dacă e senin, oamenii vor fi sănătoşi tot restul anului.
În Moldova cu o seară înainte, femeile desfac o ceapă și aleg 12 foi, în care presară sare. Acestea sunt lăsate peste noapte, iar a doua zi sunt studiate pentru a vedea cum va fi vremea în cele 12 luni ale anului.
Dacă ceapa a lăsat apă, atunci înseamnă cu luna va fi bogată în precipitații, iar dacă este uscată, se anunță o lună secetoasă.
Se spune că primul musafir care îţi intră în casă e bine să fie un bărbat.
Un alt obicei spune că dacă în ziua de Sfântul Vasile îți va intra în casă o persoană înstărită, atunci întregul an va fi bogat. În schimb, dacă te vizitează un musafir mai sărac, anul nu va fi unul cu prea multe câștiguri.
În această zi este interzis să duci gunoiul, pentru că îți scoți norocul din casă.
Pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul şi să aibă spor, în popor există obiceiul ca în ziua de Anul Nou să se fiarbă în oală un cap de porc, pentru că aşa cum porcul râmă numai înainte, tot aşa va merge şi omul spre belşug.
Tradiţia populară mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii, în prima zi din an, să-şi pun un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.
La Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.
Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că este bine să bei mult vin, existând credinţa că atât cât va bea omul în această zi va avea sânge în obraz în timpul anului.
O altă tradiție spune că fetele nemăritate obişnuiesc să construiască punţi din două crenguţe de măr dulce, de care leagă busuioc, o pară de argint cu fir de aţă roşu, un inel, o batistă şi un şir de mărgele, pentru vedea cum va fi alesul.
Astfel, dacă puntea este plină de brumă, fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac.
Se spune că Sfântul Vasile s-ar fi rugat la Dumnezeu să îi dea o zi, astfel că i s-a dat prima zi din an.
Fericit, Sfântul Vasile a legat o crenguţă de busuioc la toarta unui clopoţel şi i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune.
De aceea există obiceiul de a ura de 1 ianuarie.