Tarom estimează pierderi de peste 230 milioane lei în 2021

Distribuie acest articol!


    Transportatorul aerian naţional Tarom estimează pierderi de 230,13 milioane lei în acest an, la jumătate faţă de cele raportate în anul 2020, de 431,3 milioane lei. Veniturile totale preconizate pentru acest an sunt de 1,19 miliarde lei, aproape duble faţă de 2020. De asemenea, potrivit scenariului standard, considerat cel mai realist, anul 2024 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, iar anul 2023 ar fi anul în care fluxurile de numerar devin pozitive, arată un proiect de Ordin al ministrului Transporturilor şi infrastructurii privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2021 al Tarom.

    Conform proiectului, se impune şi în anul 2021 necesitatea continuării programului de şomaj tehnic prin suspendarea contractelor individuale de muncă pentru aproximativ 300 de angajaţi/lună, prin rotaţie, pentru 6 luni din anul 2021 până în luna iulie, când are loc restructurarea personalului, ca urmare a reducerii temporare a activităţii companiei. ”Numărul de personal prognozat la data de 31.12.2021 de 1.141 salariaţi, din care: 1.137 angajaţi cu contract individual de muncă încheiat în România, conform Planului de Restructurare şi 4 angajaţi localnici la agenţiile externe, a fost redus cu 393 salariaţi faţă de numărul de personal aprobat în anul 2020 prin Ordinul Ministrului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor nr.2213/2020 şi mai mic cu 410 salariaţi faţă de numărul de personal existent la data de 31.12.2020”, indică datele din proiect.

    La 31 decembrie 2020, Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române Tarom a înregistrat un rezultat brut negativ (pierdere) în valoare de 431,3 milioane lei, plăţi restante în valoare de 120,38 milioane lei şi o pierdere contabilă din anii precedenţi în valoare de 3,18 miliarde lei.

    „În planul de restructurare, profitabilitatea viitoare a societăţii comerciale Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – Tarom a fost analizată în diferite scenarii, reflectând potenţiale schimbări în condiţiile interne şi de piaţă, respectiv în ‘scenariul de bază’ – scenariul standard, considerat cel mai realist, potrivit căruia anul  2024 ar fi anul în care rutele ajung profitabile iar anul 2023 ar fi anul în care fluxurile de numerar devin pozitive şi ‘scenariul pesimist’ – scenariu construit pornind de la scenariul de bază, cu anumite ajustări potrivit căruia anul 2027 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, iar după 2029 fluxurile de numerar ar deveni [email protected], arată proiectul.

    Efectele pandemiei au dus la incertitudinea economică mondială iar evoluţia viitoare este greu de estimat, se menţionează în document.

    Programul de operare al curselor regulate şi charter constituie elementul fundamental în elaborarea indicatorilor economico-financiari în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2021, în care se estimează creşteri ale indicatorilor fizici faţă de programul operat în anul 2020, astfel: numărul de curse regulate şi charter creşte cu  59,04%; numărul de ore zbor creşte cu 73,86%; numărul de pasageri creşte cu  93,16%.

    ”Ţinând cont că activitatea companiei este afectată şi în anul 2021 de restricţiile impuse de pandemia COVID-19, România aflându-se încă sub incidenţa stării de alertă care are efect direct asupra activităţii operaţionale şi asupra rezultatelor financiare prin reducerea zborurilor către şi dinspre regiunile din toată lumea şi în special din Europa, se  impune şi în anul 2021 necesitatea continuării programului de şomaj tehnic prin suspendarea contractelor individuale de muncă pentru aproximativ 300 de angajaţi/luna (prin rotaţie pentru 6 luni din anul 2021 până în luna iulie, când are loc restructurarea personalului), în condiţiile prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii – republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a reducerii temporare a activităţii companiei. Reducerea programului de lucru de la 5 la 4 zile lucrătoare pentru personal va conduce la reducerea cheltuielilor cu personalul dar şi adoptarea altor măsuri echilibrate de natură a asigura sustenabilitatea afacerii”, mai arată proiectul.

    Astfel, Tarom a programat pentru anul 2021 o pierdere în valoare de 230,13 milioane lei şi plăţi restante în valoare de 126,61 milioane lei.

    ”Veniturile totale au fost estimate la valoarea de 1,19 miliarde lei, mai mari cu 90,09% decât cele realizate la data de 31 decembrie 2020, iar în valoare absolută creşterea este în sumă de 567,29 miliaone lei. În structura  veniturilor totale, veniturile din exploatare deţin o pondere 80,70%, iar veniturile financiare deţin o  pondere  de  19,30%”, arată documentul.

    Cheltuielile totale în anul 2021 sunt estimate la 1,42 miliarde lei, în creştere cu 34,51% faţă de cele realizate în anul 2020, iar în valoare absolută creşterea este în sumă de 366,12 milioane lei.

    ”Numărul de personal prognozat la data de 31.12.2021 de 1.141 salariaţi, din care: 1.137 angajaţi cu contract individual de muncă încheiat în România, conform Planului de Restructurare şi 4 angajaţi localnici la agenţiile externe, a fost redus cu 393 salariaţi faţă de numărul de personal aprobat în anul 2020 prin Ordinul Ministrului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor nr.2213/2020 şi mai mic cu 410 salariaţi faţă de numărul de personal existent la data de 31.12.2020”, relevă proiectul.

    Cheltuielile pentru investiţii estimate pentru anul 2021 vor fi de 112,92 milioane lei, în creştere cu 183,74% faţă de cele realizate în 2020.

    Plăţile restante programate în anul 2021 sunt în creştere cu 5,18% faţă de cele realizate anul trecut, în sumă de 126,6 milioane lei.

    ”Ca urmare a pierderilor suferite în ultimii cinci ani, activele nete au scăzut la mai puţin de jumătate din capitalul social subscris şi vărsat. Deteriorarea situaţiei financiare a societăţii comerciale ‘Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – Tarom’ – în ultimii 5 ani,  se datorează în principal creşterii accelerate a cheltuielilor în comparaţie cu creşterea veniturilor, fapt ce a determinat un rezultat negativ la nivelul activităţii operaţionale şi implicit deteriorarea marjei brute din exploatare. Dificultăţile prin care trece societatea comercială ‘Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – Tarom’ – sunt sporite şi de necesitatea absolută de modernizare a flotei datorită vechimii şi gradului mare de uzură, care generează cheltuieli de mentenanţă semnificative. Flota existentă numai este eficientă din punct de vedere al consumului de combustibil, al emisiilor, lucru ce antrenează cheltuieli suplimentare de achiziţionare a certificatelor verzi”, spun autorii proiectului.

    Tarom a elaborat un plan de restructurare care a fost avizat de Consiliul de Administraţie prin Hotărârea nr.18/3 august 2020, aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor prin Hotărârea nr.14/12 august 2020 şi notificat Comisiei Europene în data de 24 august 2020, în vederea aprobării unui ajutor de stat pentru restructurare.

    În prezent, planul de restructurare este analizat de către Comisia Europeană în conformitate cu Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (2014/C 249/01), putând oricând suferi modificări sau completări, până la emiterea deciziei de aprobare a ajutorului.

    În data de 3 noiembrie 2020 Guvernul României a aprobat Memorandumul nr.40090/ 6 iunie 2020 care prevede parcurgerea unor etape legale în vederea aprobării unui ajutor de stat, în valoare de  până la 923,63 miliaone lei (aproximativ 190,8 milioane euro) ajutor acordat sub formă de grant (ajutor de stat nerambursabil) pentru o perioadă de cinci ani.

    ”În urma evaluărilor făcute de companie împreună cu consultantul său, valoarea ajutorului de restructurare va fi în cuantum de pana la 748 milioane lei (aproximativ 154,1 milioane euro) la care se va adăuga şi  suma acordată sub forma ajutorului de salvare, respectiv 175,63 milioane lei (aproximativ 36,7 milioane euro) care a fost acordată şi utilizată de companie în perioada aprilie – august 2020, astfel că valoarea totală a ajutorului de restructurare va fi de până la 923,63 milioane lei (aproximativ 190,8 milioane euro). Aşadar, pentru asigurarea implementării măsurilor din planul de restructurare necesare revenirii companiei la o sustenabilitate pe termen lung, este urgent nevoie de acordarea unui ajutor individual pentru restructurare, care va fi acordat numai după şi în condiţiile aprobării planului de restructurare de către Comisia Europeană”, se menţionează în proiect.

    Valoarea totală a costurilor asociate măsurilor de restructurare va fi până la de 1,84 miliarde milioane lei (aproximativ 380,3 milioane euro) care va include şi contribuţia companiei de 50% din valoarea lui, iar valoarea ajutorului de stat individual de restructurare, solicitat statului român va fi de maxim 923,63 milioane lei (aproximativ 190,8 mililiane euro), după cum urmează: 175,63 milioane lei (aproximativ 36,7 milioane euro) valoarea ajutorului de salvare autorizat prin Decizia Comisiei Europene nr. C 1160/24.02.2020, care a fost acordat şi utilizat în perioada aprilie – august 2020 şi care va fi transformat în ajutor de restructurare (ajutorul de salvare este purtător de dobândă şi trebuie returnat în termen de 6 luni de la acordare, cu excepţia cazului în care în acest termen beneficiarul elaborează şi notifică la Comisia Europeană un plan de restructurare în vederea aprobării unui ajutor de restructurare elaborat în conformitate cu obligaţia instituită prin Decizia Comisiei Europene); 160,24 miliaone lei (aproximativ 33,1 milioane euro) – restructurarea financiară, sumă necesară acoperirii potenţialului deficit de lichidităţi pentru a fi utilizată exclusiv, în situaţia în care compania nu reuşeşte eliminarea deficitului de lichidităţi prin amânarea unor plăţi către furnizori.

    ”Menţionăm că în funcţie de forma de acordare a ajutorului de restructurare, compania va înregistra la sfarşitul anului 2022 un deficit de lichidităţi rezultat din activitatea de investiţii, care nu va fi acoperit din excedentul obţinut din activitatea operaţională, acesta fiind impactat de efectele pandemiei COVID 19 până la revenirea pieţei de transport aerian la nivelul anterior pandemiei, urmând ca din anul 2023 să înregistreze excedent de numerar pe toată perioada de restructurare”, arată proiectul de ordin.

    Alte 587,76 miliaone lei (aproximativ 121 milioane euro) reprezintă costul implementării măsurilor de restructurare.

    Tarom va suporta cel puţin 50% din costurile restructurării, respectiv 919,79 milioane lei (aproximativ 190 milioane euro).

    ”Printre măsurile principale identificate prin planul de restructurare de companie împreună cu consultantul independent, pentru restaurarea viabilităţii companiei pe termen lung se numară: reînnoirea flotei, ceea ce presupune continuarea demersurilor începute deja de companie; optimizarea comercială care va include optimizarea rutelor operate, închiderea agenţiilor Tarom proprii, generarea de venituri auxiliare prin negociere cu partenerii actuali şi aplicarea unei strategii de pricing; restructurarea de personal are ca scop atât redimensionarea direcţiilor/departamentelor principale cât şi a departamentelor suport. Numărul total al angajaţilor va scădea cu aproximativ 33%; optimizarea Direcţiei Tehnice; optimizarea costurilor”, se menţionează în document.

    Necesarul de finanţare din anul 2020 a fost acoperit parţial de împrumutul de trezorerie acordat sub forma ajutorului de salvare, în valoare de 175,63 milioane lei şi de creditul accesat de companie de la Banca Transilvania în valoare de 19,3 milioane euro, garantat de statul român prin Ministerul de Finanţe (pentru care compania a garantat cu activele fixe pe care le-a deţinut ca fiind libere de sarcini).

    Ajutorul de restructurare cuprinde valoarea ajutorului de salvare în sumă de 175,63 milioane lei la care se va adăuga şi suma care va fi acordată din fonduri publice pentru finanţarea unor măsuri din planul de restructurare, în cuantum de aproximativ 748 milioane lei (aproximativ 154,1 milioane euro) care va include şi suma suplimentară destinată acoperirii deficitului de capital de lucru.

    Acordarea acestui ajutor va permite companiei acoperirea cheltuielilor generate de procesul de restructurare.

    Compania Tarom a mai fost beneficiara unui ajutor de restructurare în cuantum de 715,36 milioane dolari, autorizat prin Decizia nr.130/16 aprilie 2004 a Consiliului Concurenţei.


    Distribuie acest articol!