Ringo Dămureanu (AUR): Etnicilor români din Serbia nu li se acordă cetățenia română și nu li se permite accesul în România

Deputatul AUR Ringo Dămureanu a fost sesizat de mai mulți etnici români din Serbia cu privire la problemele pe care le-au întâmpinat în perioada ultimilor ani la nivelul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), cu ocazia solicitării de a li se acorda cetățenia Țării Mame, România. Cazul etnicului român Milan Jovanović a ajuns pe masa deputatului AUR Ringo Dămureanu după ce acestuia nu i s-a acordat cetățenia română și nu i s-a permis să intre în România. Deputatul AUR a prezentat situația ministrului Afacerilor Interne Lucian Bode, ministrului de Externe și Președintei Autorității Naționale pentru Cetățenie Gabriela Lenghel în vederea soluționării acestui caz.

Milan Jovanović a depus la Consulatul general al României de la Zajecar cererea pentru dobândirea cetățeniei române încă din luna iunie 2018, la care însă nu a primit număr de înregistrare de la consulat. În 2020 a aflat că nu fusese înregistrat niciun dosar pe numele său, iar acum nu cunoaște situația cererii sale, motivul pentru care nu i s-a dat număr de înregistrare la Zajecar și motivul nelucrării cererii sale de peste 3 ani. Aceste împrejurări sunt de natură să determine o reacție mai rapidă a autorităților românești, nicidecum o atitudine de sfidare la adresa românilor care își afirmă identitatea românească în comunitatea istorică din care fac parte. Domnule ministru Aurescu și doamna președinte ANC Lenghel, vă rugăm să ne comunicați ce anume a determinat întârzierea sau nelucrarea acestor solicitări?, a declarat Dămureanu.

Totodată, deputatul AUR a prezentat și situația în care lui Jovanović nu i s-a permis accesul în România, susținând că solicitarea sa a fost depusă în termen legal, respectiv cu mai puțin de 3 luni înainte de data preconizată a sosirii în țara noastră.

Jovanović a prezentat formularul de cerere completat, semnat şi două fotografii conforme standardelor, iar taxa de viză a plătit-o, toate celelalte condiții legale fiind îndeplinite, astfel, conform legii românești, cererea sa de acordare a vizei de intrare în România ar fi fost obligatoriu a i se prelua, neputând fi considerată inadminsibilă, iar examinarea dosarului de viză nu putea fi oprită. Domnule ministru Bode, solicit să ne comunicați dacă MAI sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și dacă se impune instutuția pe care o conduceți, prin Poliția de Frontieră, accesului etnicilor de origine română la studii în România. Totodată, să comunicați public care au fost motivele Refuzului intrării la frontieră a domnului Milan Jovanović care l-ar face inadmisibil în sistemul național din România, reținute la Punctul de Trecere a Frontierei ”Porțile de Fier I” la data de 21.03.2022 și care este soluția pentru a nu repeta refuzul intrării în țară a domnului Milan Jovanović, spre a-și putea continua studiile și afacerile în România”, a punctat Dămureanu.

Milan Jovanović este absolvent de studii superioare economice la Novi Sad, 2009, iar în 2019 a înființat Camera de Comerț Româno-Sârbă, cu sediul la Belgrad, al cărei președinte este și în prezent. Are afaceri în Serbia și în România. În Craiova deține firma Oltehno SRL, înființată din 2003, profil intermedieri cu produse import-export, cu 2 angajați români și autoturism de firmă cu număr de România (DJ 10 DON), fiind și masterand la Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere, secția PR Comunicare, în limba Engleză.

În temeiul Art. 7 din Constituție, România sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt. Prin Legea nr. 299/2007, rep., privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu modif. și compl. ult., persoanele care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, persoane de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi, precum: rumâni, valahi, vlahi, vlasi etc. şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus, sunt denumite români de pretutindeni.

%d blogeri au apreciat: