În timp ce seceta extremă din câmpia Banatului a devastat în mare parte culturile de primăvară, totuși, în zona viilor Recaș, în microclimatul umed și favorabil agriculturii, dar în apropierea răului Bega, prof.univ.dr. Paul Pârșan, fost director al Direcției pentru Agricultură Timiș și fost rector al USAMVB Timișoara, acum, mic fermier, a reușit să își salveze porumbul.
Potasiul salvator
În data de 19 august, cu o zi înainte de declanșarea ploilor intense, care se preconizează că vor ține cinci zile, cultura arăta surprinzător de bine (foto). Hibridul folosit a fost Pioneer P8834, cu o excepțională toleranță la secetă și arșiță, dar și cu o productivitate excelentă și stabilitate bună. Acesta este un hibrid semitimpuriu campion în zonele cu condiții sigure și tehnologii ridicate. Număr de rânduri pe știulete: 16-18. Totuși, cum de a rezistat în acest an cu peste două luni de secetă grea și cultura nu a fost calamitată de temperaturile extreme de peste 50 grade la soare?
În ceea ce privește tehnologia aplicată, prof. Paul Pârșan a spus că nu a fost nimic deosebit. A pregătit terenul în mod clasic, arăt, discuit. “Numai că eu am utilizat la fertilizare potasiu, cum este indicat în anii secetoși, iar acest element a ajutat planta să valorifice mult mai eficient apa așa puțină care a fost. Altfel spus este nevoie de un consum mai redus de apă pe unitatea de producție. Potasiu crește rezistență la secetă a plantei. De exemplu, pentru o tonă de apă se reduce consumul cu 15 – 20 %. Prin urmare, apa provenită de la ploile reduse care au fost în Timiș în această vară a avut o utilizare maximă și cu succes de către porumb, iar prezența Begăi în apropiere a ajutat și mai mult planta să supraviețuiască și să se dezvolte bine,