ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Dacă personaje precum Dominic Fritz de la Primăria Timișoarei sau Clotilde Armand de la Primăria Capitalei erau până acum contestate pentru că nu sunt cetățeni români, de acum înainte chiar Parlamentul României a dat liber la candidaturile străinilor în alegeri electorale din țară. Cel mai devastator impact al acestei măsuri va fi resimțit probabil în Ardeal, unde primăriile orașelor românești ar putea fi câștigate de acum înainte de cetățeni ai Ungariei sau Austriei. Dar aceasta este doar una dintre posibilități. Cetățenii din cele 26 de state membre ale Uniunii Europene vor putea candida la alegerile din România, pentru orice fel de funcție. Senatul a adoptat la începutul lunii aprilie o hotărâre prin care își exprimă acordul față de o propunere de Directivă europeană, care ar sprijini, astfel, o „participare largă” și „favorabilă incluziunii” cetățenilor mobili ai U.E. Totodată, viitorii membri ai Parlamentului European pot candida în orice țară din UE, indiferent de naționalitatea lor, scrie Claudia Marcu în ziarul Național.
Orașele și regiunile din țările U.E. vor putea avea la conducere cetățeni de pe întreg teritoriul U.E., fără ca aceștia să dețină cetățenia țării în care candidează. România pare a fi cea mai vulnerabilă la acest capitol, dat fiind multitudinea de personaje de altă etnie decât cea română aflate în funcții-cheie ale țării sau care s-au perindat prin aceste funcții. Până acum era obligatoriu ca respectivii, indiferent de etnia lor, să dețină formal cetățenia română pentru a candida în alegerile din țară, însă, de acum înainte, această posibilitate le este deschisă și celor cu cetățenia altor țări. Mai mult, finanțarea puternică a campaniilor electorale cu bani din afară ar putea face ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, românii să fie o raritate prin aceste funcții. Iar asta, cu deplinul concurs al parlamentarilor români!
Senatul României a adoptat, la începutul acestei luni, o Hotărâre referitoare la propunerea de Directivă a Consiliului U.E. de stabilire a dispozițiilor detaliate de exercitare a dreptului de a vota și de a candida la alegerile locale de către cetățenii Uniunii care își au reședința într-un stat membru a cărui cetățenie nu o dețin. Astfel, Senatul a constatat că propunerea de Directivă a Consiliului de stabilire a dispozițiilor detaliate de exercitare a dreptului de a vota și de a candida la alegerile locale de către cetățenii Uniunii care își au reședința într-un stat membru a cărui cetățenie nu o dețin respectă principiile subsidiarității și proporționalității.
Cum motivează Senatul validarea propunerii de directivă a Consiliului U.E.
Potrivit Hotărârii Senatului, măsura ar facilita dreptul cetățenilor mobili ai UE de a alege și de a fi aleși la alegerile locale în statul membru de reședință și ar face parte din drepturile aferente statutului de cetățean al Uniunii,