Bagă gaz! 20 de primării din Bihor au depus proiecte pentru a face rețele de gaz pe bani europeni

Aflată pe locul 3 în Europa la zăcămintele de gaze naturale, România se menţine într-un paradox păgubos: pentru că nici măcar o treime din unităţile administrativ-teritoriale nu sunt racordate la reţele, românii se încălzesc cu lemne.

„Oamenii vin la Primărie să ceară lemne de foc la fel cum în comunism cereau butelii de gaz”, spune edilul comunei Rieni, Gheorghe Bota, iniţiatorul unei asocieri pentru înfiinţarea unei reţele de gaze în sudul judeţului. La fel ca alţi primari, vrea să profite de faptul că asemenea investiţii, mult peste puterile bugetelor locale, pot fi făcute, în premieră, cu fonduri nerambursabile.

BIHOREANUL vă prezintă proiectele depuse pentru înfiinţarea de noi reţele de gaz, ce şanse au să câştige finanţările necesare şi în cât timp zeci de mii de bihoreni pot renunţa la încălzirea cu lemne.

22 din 101

Strategia de dezvoltare a judeţului în perioada 2014-2020 arăta că din 101 comune şi oraşe bihorene, doar 22 aveau reţele de gaz, aşadar mai puţin de o cincime din total, sub media naţională oricum mică, de 30%. Singura perioadă în care reţelele s-au extins în Bihor a fost între 2007-2011, de la 402 la 546 km, dar de 10 ani nu a mai fost racordată nicio localitate.

Noul preşedinte al Consiliului Judeţean, Ilie Bolojan, nu doar că a declarat racordarea la gaz drept obiectiv strategic, ci a şi trecut la fapte, profitând de o nouă oportunitate: în septembrie 2020, Ministerul Fondurilor Europene (MFE), condus de Marcel Boloş, a înfiinţat prima axă pentru finanţarea acestor investiţii în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, punând la bătaie 265 milioane euro, aşa încât 85% din cheltuieli să fie din bani europeni, iar 15% din bugetul naţional.

Întrucât prima sesiune pentru depunerea proiectelor a avut ca termen limită data de 17 decembrie,

 » sursa: ebihoreanul.ro