Deputatul AUR Ringo Dămureanu a primit mai multe sesizări din partea etnicilor români din Ucraina cu privire la problemele pe care le-au întâmpinat în ultimii ani în legătură cu activitatea Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), în vedera solicitării acordării cetățeniei române. Ultimul caz care a ajuns pe masa deputatului AUR a fost al unui etnic român din Ucraina, care este nevoit să se înfrunte cu birocrația și ani lungi de așteptare. În acest caz Dămureanu face o solicitare către președinta ANC, Gabriela Lenghel, în vederea urgentării obținerii cetățeniei române.
„În audiența pe care i-am acordat-o la cererea sa, nr. 55157/RD/2019 din data de 9 iulie 2019, etinicul român a arătat că în 2019 a depus la Autoritatea Națională pentru Cetățenie cererea pentru acordarea cetățeniei române, în baza articolului 8 indice 1 din Legea cetățeniei române, însă susține că de la data depunerii cererii nu a primit nici un răspuns din partea ANC. Solicit să ne comunicați care este situația acestei cereri, și care este stadiul soluționării acesteia, respectiv, care este motivul pentru care nu s-a răspuns acestei cereri vreme îndelungată”, a declarat deputatul AUR Ringo Dămureanu.
Mai mult, Dămureanu susține că ANC, prin răspunsul nr. 2489/ANC/2022, referitor la petiția mai sus menționată, a comunicat că nu a identificat petentul în evidență.
Petentul este etnic român din Zakarpatska, Ucraina, cetățean ucrainean, născut la data de 28.10.1998, vorbitor nativ de limbă română, în familie și societate, fiind născut și trăind într-o regiune cu etnici români majoritari în țăra vecină – Maramureșul istoric. Petentul apreciază că documentele depuse la ANC, o dată cu cererea principală, sunt suficiente și relevante spre a dovedi contribuția acestora la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești și a arătat că nu este interesat să emigreze în România, UE sau în alte state.
Prin Legea nr. 299/2007, rep., privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu modificările și completările ulterioare, persoanele care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, persoane de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi, precum: rumâni, valahi, vlahi, vlasi etc. şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus, sunt denumite români de pretutindeni.