27 martie: Basarabia „se unește pentru totdeauna cu Mama sa, România”. Aproape toți cei care au votat Unirea au fost apoi vânați de bolșevici și au sfârșit în lagărele sovietice. Ei sunt Martirii Basarabiei, Martirii Unirii. Să nu-i uităm niciodată!


ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!

La 27 martie 1918 (9 aprilie 1918), în prezența
prim-ministrului României, Alexandru Marghiloman, Sfatul Țării al
Republicii Democratice Moldovenești votează actul Unirii cu România.
Unirea cu România a fost aprobată cu o largă majoritate de voturi: 86
pentru, 3 contra, 36 abțineri, 13 absenți.

După votare, prim-ministrul României Marghiloman dă citire
unei declarații regale: „În numele poporului român și al Regelui său
Majestatea Sa Ferdinand I, iau act de hotărârea Sfatului Țării și
proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru totdeauna, cu România
una și indivizibilă”.

Aproape toți au fost vânați de bolșevici și au sfârșit în lagărele sovietice. Ei sunt Martirii Basarabiei. Veșnica lor pomenire din neam în neam!

Conținutul Actului Unirii

 

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica
Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut,
Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de
Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În
puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca
noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru
totdeauna se unește cu Mama sa, România.

Această unire se face pe următoarele baze:

  1. Sfatul Țarii actual rămîne mai departe pentru rezolvarea și
    realizarea reformei agrare, după nevoile și cererile norodului. Aceste
    hotărîri se vor recunoaște de Guvernul român.
  2. Basarabia își păstrează autonomia provincială, avînd un Sfat al
    Țării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și
    secret, cu un organ împlinitor și administrație proprie.
  3. Competența Sfatului Țării este: a) votarea bugetelor locale; b)
    controlul tuturor organelor zemstvelor și orașelor; c) numirea tuturor
    funcționarilor administrației locale prin organul său împlinitor, iar
    funcționarii înalți sunt întăriți de Guvern.
  4. Recrutarea armatei se va face, în principiu, pe baze teritoriale.
  5. Legile în vigoare și organizația locală (zemstve și orașe) rămîn în
    putere și vor putea fi schimbate de Parlamentul român numai după ce vor
    lua parte la lucrările lui și reprezentanții Basarabiei.
  6. Respectarea drepturilor minorităților din Basarabia.
  7. Doi reprezentanți ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniștri
    român, acum desemnați de actualul Sfat al Țării, iar pe viitor luați din
    sînul reprezentanților Basarabiei în parlamentul român.
  8. Basarabia va trimite în Parlamentul român un număr de reprezentanți
    proporțional cu populația, aleși pe baza votului universal, egal, direct
    și secret.
  9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, orașe, zemstve
    și Parlament se vor face pe baza votului universal,

 » Citește întreg articolul pe www.activenews.ro