Pe 29 septembrie 2020 s-a împlinit un an de la plecarea Teodorei Stamate, adolescenta care a impresionat o țară întreagă prin credința cu care s-a luptat cu cancerul, dar și prin pledoaria pentru viață și generozitate, consemnată în jurnalul ei.
Teodora, fiica cea mai mare a preotului Florin Stamate și a prezbiterei Ecaterina de la Parohia Șesuri, comuna Măgirești, județul Bacău, a murit cu pace pe 29 septembrie 2019, la vârsta de 15 ani, după ce se luptase în ultimii doi ani cu un cancer osos. Rămân memorabile seninătatea și tăria lăuntrică, bazate pe o viață de rugăciune, cu care tânăra creștină a acceptat și a depășit crucea durerii. Nu mai puțin importantă a fost și dragostea cu care au învăluit-o familia și apropiații, dându-i putere să iasă biruitoare din provocările pe care le-a avut de îndurat.
„Boala și suferința cruntă prin care a trecut nu este altceva decât o mucenicie fără de sânge, după cum o numesc Părinții. De anul trecut până astăzi, la mormântul Teodorei s-au recules foarte mulți pelerini, majoritatea tineri și copii, care văd în Teodora un înger ce zâmbește acolo, din cer și dă tuturor curaj și voie bună în asumarea crucii vieții. De nu vă veți întoarce și nu veți fi precum pruncii, nu veți intra în împărăția cerurilor (Mt. 18:3), ne spune parcă și azi Mântuitorul prin pilda vieții Teodorei. Un copil nu conștientizează greutatea suferinței, un copil merge râzând printre obstacole, un copil se ridică ușor ori de câte ori cade, un copil aleargă cu credință necondiționată la ajutorul părinților săi, după cum și noi trebuie întocmai să alergăm la ajutorul Tatălui ceresc. Mai mult decât atât, Teodora și-a asumat suferința în Hristos, a zburat dincolo de limitele firii, biruind păcatul și slăbiciunea firii. Pentru aceasta Hristos a încununat-o încă din viață cu daruri și bucurii cerești, de o dulceață de nedescris în cuvinte, după mărturisirea făcută tatălui ei”, se arată într-un articol publicat de revista Atitudini.
Pentru elucidarea acelora dintre cititorii noștri care nu au cunoscut-o pe Teodora Stamate, redăm câteva însemnări din jurnalul tinerei, care ne-a arătat tuturor că iubirea lui Dumnezeu e mai puternică decât moartea.
„Despre mine
M-am născut pe 23 mai 2003, în Moinești. Am locuit acolo doi ani, apoi m-am mutat la Șesuri. E un sătuc minunat unde am vecini minunați. Am făcut grădinița și școala primară acolo. Au fost ani de vis, cu cei mai drăguți profesori. După clasa a IV-a am început clasa a V-a la Măgirești. În prezent sunt în clasa a VIII-a și am o problemă. Am o tumoare malignă la mâna stângă. Știu, sună rău! E rău, dar se putea și mai rău. Acum sunt la spital și fac citostatice. După aia operație, și iar citostatice. Asta e! Toți avem probleme. Și fiecare are cât poate duce. Nădăjduiesc că o scap cu bine de toate astea.
12 noiembrie 2017
Sunt la perfuzie,