Patrimoniul cultural este o resursă foarte puțin valorificată, deși are un potențial enorm de dezvoltare a zonelor adiacente. Restaurarea clădirilor de patrimoniu nu reprezintă o prioritate pentru statul român, Ministerul Culturii susținând puține astfel de inițiative. În luna mai, senatorul AUR Sorin Mateescu a sesizat ministerului în cauza situația în care se găsește astăzi vila interbelică Șuțu din Constanța, singurul obiectiv în stil maur-andaluzian din sud-estul României, și a cerut autorităților să ia măsuri. Din păcate, Ministerul Culturii nu a transmis niciun răspuns.
Vila, construită în 1898 după planurile arhitectului Grigore Cerchez, este într-o stare avansată de degradare și necesită lucrări de consolidare și restaurare. Deși are toate caracteristicile necesare pentru a fi clasată ca monument istoric, vila Șuțu, altădată impunătoare, este pustie astăzi, subliniază senatorul AUR, care a reiterat solicitarea cu privire la restaurarea clădirii.
„Din păcate, această capodoperă, tratată cu superficialitate atât de autoritățile locale, cât și de Ministerul Culturii în ultimii 30 de ani, are un un parapet masiv şi abrupt de piatră ce fereşte fundaţia şi pivniţele de furia valurilor, dar care se află într-un stadiu alarmant de degradare”.
În cea de-a doua întrebare parlamentară pe această temă, Sorin Mateescu, senator AUR de Constanța, a solicitat actualului ministru al Culturii, Raluca Turcan, să transmită răspuns la următoarea întrebare:
„Vă rog să precizați, doamnă ministru, ce măsuri pot lua instituțiile din subordinea Ministerul Culturii pentru a salva de la distrugere una dintre capodoperele arhitecturale ale Constanței și chiar ale României?”
Vila Șuțu, una din cele mai frumoase clădiri istorice din Constanța
Vila a fost realizată la 1899, după ideile arhitectului Grigore Cerchez, unul dintre creatorii curentului neoromânesc. Acesta a ales pentru construcţie o porţiune solidă a falezei, din stâncă, pe terenul întins al proprietăţii lui Costache Suţu, tatăl prinţului Mihail Şuţu.
Potrivit informațiilor, aici au locuit două nume de rezonanţă ale culturii naţionale. Prinţul Mihail Suţu este reprezentantul istoriei numismatice şi al cercetărilor arheologice timpurii din ţara noastră. Nu mai puţin important, a fost Guvernator al Băncii Naţionale între 1899 şi 1904, membru al Academiei Române din 1909 şi membru titular al Societăţii Regale de Numismatică din Marea Britanie. La rândul ei, romanciera constănţeană Cella Serghi a devenit celebră în 1938 când a publicat romanul de debut „Pânza de păianjen”, recomandat de Camil Petrescu, Mihail Sebastian şi Liviu Rebreanu. De asemenea, unul dintre locatarii aproape permanenţi ai vilei din Constanţa a fost şi celebrul pictor Theodor Pallady.
