ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Coriolan
Steer (n. 1879, Tășnad, județul Satu Mare – d. 1924, Tășnad, județul
Satu Mare), proeminent luptător român pe tărâm național în Transilvania.
Liceul la Oradea și la Beiuș, student la Academia de Drept din Oradea,
este exmatriculat de autoritățile ungare pentru manifestarea atitudinii
sale militante pentru cauza națională românească, informează Historicana citată de ActiveNews.
Redăm pagina de memorie despre bunicul cunoscutei luptătoare pentru drepturile românilor Olivia Steer, o demnă moștenitoare a bunicului ei:
„Pe fondul accentuării
tendinței de asimilare a celorlalte naționalități din partea de est a
Imperiului Austro-Ungar, Coriolan Steer, în anul 1899 student la Drept
la Cluj, unde se mutase după exmatricularea de la Oradea, se avântă și
mai puternic în lupta națională. Continuând această luptă, împreună cu
alți doi colegi (Ioan Scurtu și George Novacovici), depune în mod
simbolic și profund sfidător față de autoritățile timpului o coroană pe
mormântul lui Avram Iancu de la Țebea, tocmai în noaptea de 31 decembrie
1899/1 ianuarie 1900.
Cununa de lauri era împodobită cu tricolorul
românesc și purta inscripția „Tinerimea română, lui Avram Iancu. Dormi
în pace, noi veghem”. Descoperiți rapid de autorități, cei trei au fost
oprimați de către acestea în cel mai înalt grad, întreaga lor viață
ulterioară fiindu-le marcată de acest eveniment.
Nu doar că au fost
exmatriculați din facultate, dar li s-a intentant un process răsunător
în epocă, ceea ce le-a atras o profundă simpatie în rândul populației
românești. Mutat la Viena pentru a-și putea continua studiile, Coriolan
Steer își obține doctoratul în Drept în anul 1903.
Lucrează apoi în
cabinetele de avocatură ale lui Ioan Ciordaș, martirul Bihorului și
Ștefan Cicio-Pop, unul dintre fruntașii viitoarei Mari Uniri de la Alba
Iulia din anul 1918. Își deschide cabinet de avocatură la Tășnad și se
implică în lupta politică, în anul 1906 candidând ca reprezentant al
românilor din cercul electoral Tășnad.
Nici el, nici vreun alt candidat
al românilor nu reușește să fie ales, din cauza presiunii și
mașinațiunilor autorităților. În anul 1907 a fost unul dintre
organizatorii adunării naționale românești de la Șimleul Silvaniei,
județul Sălaj, care a protestat împotriva legii de maghiarizare a
învățământului confesional românesc.
A fost membru ASTRA, în activitatea
căreia s-a implicat profund. Participă la constituirea Băncii
„Vulturul” din Tășnad (1908), care susținea interesele românești din
zonă. Participă la Primul Război Mondial ca ofițer în armata
austro-ungară.
În luna noiembrie 1918 organizează la Tășnad Comitetul
Național Român și la 1 Decembrie 1918 participă ca delegat la Marea
Adunare Națională de la Alba Iulia,