Distribuie acest articol!
Publicatia germana Augsburger Allgemeine are critici dure la adresa presedintelui roman, Klaus Iohannis, realizand un bilant deloc magulitor al activitatii acestuia.
In articolul intitulat „Seful statului roman, Iohannis: Candva un far al sperantei – si acum?”, se afirma ca „principala problema a celor 7 ani de mandat este ca nu a realizat nimic hotarat cu temele mari”.
Klaus Iohannis conduce de sapte ani Romania in calitate de presedinte. Preluarea mandatului a nascut multe sperante si asteptari. Nu toate au fost implinite pana astazi.
Candva era un purtator de speranta pentru Europa: presedintele Romaniei Klaus Iohannis, membru al minoritatii germane, care este un european convins si dorea sa lupte impotriva coruptiei.
Intre timp, are de luptat cu turbulente politice in propria tara si nu reuseste sa impuna in Romania reformele profunde. Nu putini din compatriotii lui Iohannis isi pun sperantele deja intr-un posibil urmas a lui Iohannis.
Iohannis este pentru multi romani un politician neobisnuit. Nu este galagios, evita scandalurile. In 2014 a candidat din partea PNL si a castigat presedintia. Fostul primar din Sibiu a promis “pas cu pas o Romanie normala si educata”.
Victoria lui Iohannis in 2014 a fost o surpriza. Premierul de atunci, Victor Ponta era clar favorit. Iohannis nu a facut o campanie extraordinara. Fostul profesor de fizica a avut dificultati sa explice cum a dobandit cinci imobile. El a explicat ca a dat meditatii si ca altii ar trebui sa se intrebe de ce nu le-a reusit si lor sa faca la fel ca el. Raspunsul la aceasta intrebare a produs ecou negativ peste ani. In primii doi ani de mandat a fost vazut rar in public. Era considerat si arogant si opozitia l-a numit “Mutul”.
Vizitele lui private in strainatate au fost criticate in mod repetat. Pasivitatea presedintelui a fost un motiv pentru care PSD a castigat alegerile in 2016. Fostul sef al PSD Liviu Dragnea a mutilat in urma alegerilor reformele in justitie si acest fapt a tras un semnal de alarma la Bruxelles.
Guvernarea postcomunista a avut ca obiectiv paralizarea tuturor institutiilor importante. Social-democratii au incercat demiterea din functie a Laurei Codruta Kovesi. Abia atunci Johannis a devenit mai activ dar a fost invins in 2018 cand, la presiunea guvernului, a fost nevoit sa o demita pe Kovesi.
Multi romani au protestat. Iohannis a pierdut simpatizanti.
In ceea ce priveste politica externa, Presedintele a urmat clar linia UE si pro NATO. Inca de la inceput a cautat contactul cu Angela Merkel. Mai tarziu chiar cu Donald Trump.
In timpul mandatului sau Iohannis a lucrat la imbunatatirea imaginii Romaniei in strainatate.
Corectarea situatiei interne a trecut pe plan secund. In campania pentru al doilea mandat a mizat pe conflictul cu PSD.
Neoficial era vazut ca sef al PNL. Totodata, lui Iohannis ii era clar ca nu are nicio sansa la candidatura pentru presedintie daca ar candida impotriva Laurei Codruta Kovesi. Astfel, el a sustinut cu succes candidatura lui Kovesi pentru postul de procuror european.
Atunci, evenimentele au luat o turnura spectaculoasa. In mai 2019 seful PSD a fost condamnat. A fost o victorie pentru justitie si o clara victorie pentru Iohannis. Romanii l-au reales. Participarea la vot a fost foarte scazuta. Lupta impotriva COVID a fost la inceput scena perfecta pentru Iohannis.
Faptul ca Iohannis si PNL au colaborat cu PSD in 2014 este o chestiune mai intotdeauna data uitarii. (…) Iohannis nu a fost niciodata omul care sa emotioneze masele de oameni. El foloseste un limbaj de lemn.
Principala problema a celor 7 ani de mandat este ca nu a realizat nimic hotarat cu temele mari. Despre migratie si faptul ca in Dunare mor oameni la granita Serbia Romania nu se discuta nimic. Despre migratia saraciei in Europa de vest nu se discuta nimic. Peste cinci milioane de romani (25% populatia tarii) au emigrat in vest.
In anul 2021 temele gender si sexuale sunt un subiect tabu la scoli exact in tara unde sunt cele mai multe mame minore din Europa. Si sansa unei reconcilieri istorice cu Ungaria a fost ratata. Iohannis a utilizat retorica populista la adresa minoritatii maghiare si a turnat gaz pe foc.
Pentru cei 3 ani ramasi din mandat – cel premiat in 2018 cu premiul Franz Josef Strauss, Kaiser Otto 2020 si Karlspreis 2020, va trebui sa incerce sa reformeze fara zgomot propriul partid. Luptele interne din PNL vor ajuta doar PSD.
Distribuie acest articol!