Deputatul AUR Nicolae Roman critică proiectul Statutului Cadrelor Militare. Parlamentarul susține că acest document denotă o atitudinea aproape ostilă față de cadrele și personalul militar, anumite prevederi restrângând drepturile personalului din domeniul apărării naționale. În acest context, Roman solicită ministrului Apărării Naționale, Nicolae Ionel Ciucă, să clarifice obiectivul acestui proiect.
„Justificat de noile situații și provocări în care se află Armata Română, Proiectul Statutului Cadrelor Militare nu se ridică la nivelul aspirațiilor, ci crează situații confuze, dificile pentru cadrele militare active și ieșite la pensie în diferite circumstanțe.
Se creează discrepanțe majore, între militarii activi, care desfășoară acțiuni specifice în țară și cei care acționează în teatrele de operații/zonele de acțiuni militare. Conform acestui proiect, principala misiune a armatei noastre este onorarea atribuțiilor asumate în plan internațional și nu îndeplinirea sarcinilor specifice pentru apărarea patriei. [Art. 57 alin. (1)]”, arată Nicolae Roman.
Mai mult, susține deputatul AUR, prin proiect se resping și/sau se limitează până la interzicere, drepturile cadrelor militare active, prin afirmații ambigue, interpretări subiective, pe baza aprecierilor personale ale comandanților direcți. De asemenea, se interzice libertatea de opinie și se introduce cenzura asupra tuturor categoriilor de militari activi și pensionări. [Art. 16].
Alte nereguli observate în proiectul Statutului Cadrelor Militare:
- Proiectul interzice, în mod neconstituțional, dreptul la asociere, participarea la mitinguri, ca „restrângeri”, adică nemaifiind permise tuturor militarilor, inclusiv pensionari. [Art. 15]
- Există formulări cu înțeles dublu, dificil de acceptat, referitoare la atingerea demnității și prestigiului militarului și care nu sunt constituționale. [Art. 14 alin. (2) lit. c, art. 125 alin. (3)]
- Este evidentă atitudinea aproape ostilă față de cadrele și personalul oștirii, care pot să-și dea viața pentru o cauză străină lor, în afara granițelor, dar nu au dreptul să fie tratați medical în străinătate.
- Autorii proiectului nu au cuprins toate situațiile atunci când au definit cadrele militare active și cele ieșite la pensie. Nu au adus lămuriri privind relația juridică și instituțională cu rezervistul voluntar și nu au stabilit care este statutul acestuia. [Art. 2 lit. b) și c)]
- Puterea comandantului direct, uneori discreționară, nu mai este valabilă și când se precizează drepturile financiare privind unele plăți și se face trimitere la hotărârea guvernului. De ce este această discrepanță: comandantul “restrânge” drepturile, dar nu poate acorda drepturi financiare? [Art. 20 alin. (1), (9), art. 14 alin. (2) lit. c) și art. 125 lit.c)]
- În gândirea unor politicieni români contemporani folosirea termenului de „pensii militare de stat” este incert și cel puțin perimat! [Art. 23]
- Se absolvă de răspundere cadrele militare, care, în exercitarea atribuțiilor, provoacă vătămări și produc prejudicii bunurilor altor persoane. Se urmărește crearea de premise pentru elaborarea altor legi, care să reglementeze drepturi mai largi unei/unor structuri militare? [Art. 29 alin. (3)]
- Există o prevedere abuzivă, neconstituțională care precizează că „raporturile de serviciu ale cadrelor militare în activitate pot fi modificate în interesul serviciului, fără acordul acestuia”. Această atitudine sfidătoare, autoritară este în toate articolele referitoare la demisie, ignorându-se caracterul ei unilateral. [Art. 55 alin. (1) și art. 77 alin. (2)]
- Împreună cu alte prevederi, cel puțin eronate, precizările referitoare la restrângerea drepturilor, în primul rând de acces la asistența medicală gratuită pentru membrii de familie, a pensionarilor militari, contribuie alături de alte astfel de precizări, din întregul conținut al proiectului la dezvoltarea imaginii tot mai neatractive față de profesia militară. [Art. 135 alin. (5).