MAE răspunde cu indiferență la solicitarea senatorului Claudiu Târziu privind deschiderea de școli românești pentru cei peste 150.000 de români din Rusia

Senatorul AUR Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului, a solicitat în luna decembrie a anului trecut, prin intermediul unei interpelări, punctul de vedere oficial al Ministerului Afacerilor Extern privind posibilitățile concrete de înființare a unor școli și grădinițe cu predare în limba română pentru cei peste 150.000 de români din Rusia. Răspunsul transmis de către ministerul de resort denotă o indiferență crasă privind soarta acestei comunități românești, chestiunea fiind pasată către Ministerul Educației și alte structuri sau instituții ale statului.

Astfel, în ceea ce privește posibilitatea deschiderii unor școli și grădinițe românești la Moscova, Sankt Petersburg, Iakuțk și în alte localități Rusia, MAE precizează că există un acord semnat între România și Federația Rusă încă din 1993, însă pasează cu nonșalanță problematica direct către Ministerul Educației și către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, structură din cadrul Guvernului României.

La nivel bilateral, este în vigoare din data de 30 ianuarie 1995, Acordul între Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind colaborarea în domeniile culturii, învățământului și științei, semnat la Moscova, la 27 septembrie 1993. În funcție de opinia Ministerului Educației, care este autoritatea competentă în acest domeniul, ar putea fi examinată posibilitatea modernizării acestui instrument juridic pentru a eficientiza cooperarea în domeniile culturii și educației, cu efect și în raport cu persoanele aparținând comunității românofone din Rusia. Apreciem, în acest context că, Institutul Limbii Române (ILR) poate juca un rol important în inițierea și derularea de programe și proiecte privind predarea limbii române pentru eventualii elevi doritori din Federația Rusă. De asemenea, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României poate acționa, prin programele și proiectele sale, în virtutea competențelor sale, în vederea susținerii educației în limba română, în întâmpinarea solicitărilor concrete ale comunităților românești din străinătate”.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu nu menționează niciun fel de acțiune concretă ce a fost întreprinsă până la acest moment pentru sprijinirea învățământului în limba maternă în această țară. De altfel, senatorul Claudiu Târziu arăta în interpelarea sa că „în Federaţia Rusă nu au existat niciodată instituţii de învăţământ pentru etnicii români, cu predarea în limba română, chiar și acolo unde ei au reprezentat concentraţii urbane importante care să justifice crearea de școli naţionale sau în localităţile rurale în care au fost și sunt majoritari sau dețin o pondere importantă”. Este important să precizăm că România ar putea urma exemplu unor state precum Germania, Polonia și Bulgaria, care au înființat școli naţionale/etnice ce funcționează pe lângă ambasadele din Moscova.