ÎPS Teodosie către primarul Chițac: Ne despart câteva ore de cel mai infam moment din istoria ultimelor decenii, prin care se pare că trebuie să treacă credincioșii din străvechiul Tomis, acela al demolării unei Biserici. SCRISOARE DESCHISĂ


ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!

Având în vedere iminenta demolare a bisericii „Izvorul Tămăduirii” din
Constanța
, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, adresează o Scrisoare Deschisă domnului primar Vergil Chițac, atât în nume personal cât și în
numele preoților și credincioșilor constănțeni. O prezentăm integral:

IUBITE DOMNULE PRIMAR,

VERGIL CHIȚAC

Ne
despart câteva ore de cel mai infam moment din istoria ultimelor
decenii, prin care se pare că trebuie să treacă credincioșii din
străvechiul Tomis, acela al demolării unei biserici, motiv pentru care
mă adresez domniei voastre în numele clerului și al poporului (celor
peste trei sute de mii), care prin mila Domnului ne-au fost încredințați
spre păstorire.

Voi începe prin a cita cuvintele unui savant
odrăslit din țesătura aceasta minunată a poporului nostru al cărui fiu
sunteți si dumneavoastră: „Un popor și un individ atâta prețuiesc: cât
au înțeles din Evanghelie”
(Simion Mehedinti-Soveja).

Noi, în
calitate de creștini-ortodocși, am înțeles că nu există cinste mai mare
decât aceea de a fi pălmuit, scuipat, batjocorit și, în urmă, răstignit
cu Hristos. Așadar, purtăm numele de creștin, ”nume mai presus de orice
nume”, numai urmând Mântuitorului Iisus Hristos și împlinind poruncile
Lui până la sfârșit. Alminteri, ce poate fi un creștin care fuge de
cruce! O jalnică umbră…Una dintre aceste porunci este aceea de ”a-i da
cezarului ce este al cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui
Dumnezeu”. Prin urmare, Dumnezeu Cuvântul întrupat poruncește să ne
supunem stăpânitorilor vremelnici ai veacului acestuia prin respectarea
legilor. Din această poruncă s-a născut și principiul potrivit căruia
”nimeni nu este mai presus de lege”. Nimic mai adevărat! Și totuși,
Dumnezeu este mai presus de orice lege.

Lupta noastră excelență, nu
este împotriva stăpânitorilor lumii acesteia, noi nu ne împotrivim
legii, ci morții. Noi, creștinii, nu ne împotrivim cezarului, ”ci ne
împotrivim până la sânge, păcatului”. Lupta noastră este împotriva
păcatului, cu orice preț și cu orice chip, iar nu împotriva unui om,
oricărui om! Toată morala creștină îndeamnă la respectarea legii, ca o
consecință ce izvorăște din porunca iubirii aproapelui. Totuși, suntem
frământați de o întrebare: ce facem atunci când legea primejduiește
mântuirea, când însăși veșnicia sufletului este pusă în primejdie?

Domnul
nostru, Iisus Hristos a răspuns acestei întrebări, spunându-ne: ”nu vă
temeți de cei ce vă ucid trupul, ci temeți-vă de cei ce vă ucid
sufletul!”. Așadar, ce vom da oare în schimb pentru sufletul nostru?!

Neamul
nostru, a cărui noblețe o purtați și domnia voastră,

 » Citește întreg articolul pe www.activenews.ro