Exodul s-a încheiat. Între sclavia comunistă și curajul libertății stau 27 de ani. Atât a durat rătăcirea noastră în tranziție. N-am traversat un deșert geografic, ci unul moral. La capătul lui: șaizeci de orașe străluminate de entuziasm, creativitate, umor și cerbicie, într-o noapte haină a lui Februarie 2017. Un arhipelag al normalității, într-o lume tot mai bolnavă. Sute de mii de români au cerut în stradă, sub flamurile tricolore și în acordurile imnului național, un lucru simplu și atâta vreme ocultat: moralitate în politică. O revendicare veche, care, nesatisfăcută la vremea ei, ne-a împins pe un drum agonic de aproape trei decenii.
În primăvara lui 1990, zeci de mii de tineri au manifestat, zi de zi, în Piața Universității din București, timp 52 de zile, pentru același deziderat. Atunci, l-au numit lustrație. Manifestația-maraton a fost pașnică, plină de veselie, inteligență și cântec. A fost curmată brutal, cu morți și răniți, la ordinul Puterii. Au urmat frica, emigrarea în masă, orbecăiala celor rămași într-o realitate controlată politic până în cele mai banale amănunte ale ei, scârba și, în cele din urmă, o lungă perioadă de indiferență și individualism. Românii păreau să fi uitat că pot fi o forță de temut dacă se unesc. Pesemne că și-au reamintit în această iarnă. Căci, de multe zile la rând, un număr impresionant de români de toate vârstele, dar cu precădere tineri, protestează în Piața Victoriei din Capitală și în piețele altor zeci de orașe, față de o Putere arogantă, abuzivă și ticăloasă.
Astăzi, ca și în 1990, același partid deține puterea: PSD. Partid care folosește aceleași mijloace de contracarare a demonstrațiilor de protest ca atunci: decredibilizarea și diabolizarea manifestanților, autovictimizarea, incitarea românilor contra altor români, ventilarea pericolului străin etc. Și tinerii din urmă cu 27 de ani, și cei de azi au fost etichetați într-un mod care se vrea degradant: golani și fasciști, primii, corporatiși și naziști, ceilalți. Și unii, și alții au fost acuzați că sunt în solda unor forțe străine, că fac jocul Opoziției, că destabilizează țara, că nu respectă votul majorității, că vor să dea o lovitură de stat ș.a.m.d.
Asemănările nu se opresc aici. Și cei de ieri, și cei de azi au ieșit în stradă pentru principii, nu pentru o pâine în plus. Și unii, și alții au fost susținuți de Biserică. Ambele generații au dovedit curaj, demnitate și aspirația spre libertate. Primii au fost înfrânți pentru moment, dar au învins într-un târziu, fiindcă au ieșit la limanul libertății împreună cu actuala tânără generație, pe care au odrăslit-o și au călăuzit-o. Împreună, inimă lângă inimă, nu vor mai putea fi doborâți.
(Publicat și în Formula As de astăzi)