ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Postare în serial despre Radu Tudor și Bogdan Chireac. ( I )
Dedicată lui Andrei Ionescu „fratele meu de presă”, Dumnezeu să-l odihnească!
Noi cei care lucrăm sau am lucrat în presă, mai ales în asta din București, încă de la începutul noii ”orânduiri democratice” de după 1990 (iar unii chiar și înainte de ’90), cam știm ce și cum despre unii și alții, care acum au notorietate și sunt privilegiații posturilor tv. În calitate de invitați sau angajați ai acestora. Și în această ”postare-serial” am să mă refer la jurnaliștii Radu Tudor și Bogdan Chireac.
Încă de la început fac o precizare. Este punctul meu de vedere și foștii colegi jurnaliști pot să-și exprime oricând opinia asupra aspectelor care le voi relata. De-a lungul activității mele jurnalistice autohtone am cunoscut oameni extraordinari. Din toate domeniile. Profesional am avut șansa să lucrez cu Nicolae Cristache și Valentina Mares (”Ora” și ”Viitorul Românesc”), cu Victor Gugui și colegul Vali Valentin Boeru (”Baricada”, eu semnam cu pseudonimul ”Horia Radu”), Ion Cristoiu și Sorin Roșca Stănescu (”Evenimentul Zilei”), Mihai Băcanu (”România Liberă”), Cornel Nistorescu (”Cronica Română”), Anton Uncu- tatăl lui Daniel Uncu (”Curentul”), Mihail Cârciog ( ”Tele 7 ABC”), Florin Bratescu (”Antena 1”) și muuulți mulți alții din mass-media în care am lucrat și cărora le cer scuze că din lipsă de spațiu nu-i mai scriu. Trebuie să vă mai spun că am avut șefi și colegi de presă cu care am rămas prieten până în prezent. Ca și cu aceia din alte domenii.Trierea s-a făcut natural, firesc…
Ca jurnalist de reportaj și anchete specifice, de-a lungul activității am colaborat cu profesioniști din toate domeniile de activitate. Inclusiv din magistratură (procurori, judecători) sau din ”armiile” aflate în slujba statului: poliție, jandarmerie, pompieri, SRI, SIE, DIA etc. ”Colaborarea” a fost întotdeauna strict profesională și onestă. Adică, de exemplu dacă o anchetă de-a mea ”în premieră informațională pentru ele-autoritățile” ar fi periclitat o anchetă aflată în desfășurarea acestora, conveneam să mai aștept un pic cu redactarea articolului cât să aibă timp să se demareze ancheta lor. Schimbul informațional era reciproc, verificabil de ambele părți. Niciodată nu am luat ceva ”de-a gata” fără verificare prelabilă, pentru a elimina ideea că pot fi folosit în anumite scopuri. Dacă ancheta mea viza un slujbaș de-al lor corupt, îi dădeam drumul spre publicare. Colegii din presă care s-au ocupat de reportaje, anchete, investigații știu la ce mă refer. Mai ales cei care pe lângă birou își desfășurau activitatea ”în stradă”, la ”fața locului”… Și care de acolo își luau subiectele, cu predilecție. Dacă aș fi publicat un ”fonfleu”, rușinea profesională și miștocăreala colegilor ar fi durut mai tare decât orice fel de sancțiune. Verificarea și răs-verificarea informațiilor scrise era ”lege” și colaborările în acest sens au fost…