Distribuie acest articol!
Banca Naţională a României estimează o inflaţie de 5,6% pentru sfârşitul acestui acestui an, a anuţat, luni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care precizează că din toamnă creşterile vor fi foarte mari. Între timp, premierul Florin Cîțu ne anunță că economia duduie și că echipa câștigătoare va sta 8 ani la putere. Specialiștii îl contrazic și spun că economia premierului Cîțu s-ar putea să bubuie din cauza împrumuturilor fără număr pe care guvernul liberal le face lunar.
“Balanţa riscurilor la adresa traiectoriei inflaţiei, în opinia noastră, este înclinată în sus, posibil persistenţă a dezechilibrului între cererea crescută şi oferta insuficintă la anumite categorii de produse. (…) Există factori care împing preţurile în sus. După acest vârf, care este deja în prezent, îl avem aici după noi, inflaţia care va fi anunţată peste două zile, sau mai degrabă după mine, ca să nu angajez pe mulţi colegi, va depăşi 5% sau va fi în jur de 5%. Şi subliniez acest lucru pentru că, de regulă, când noi facem o prognoză la sfârşitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este şi aici, există tendinţa să se spună aşa: Banca Naţională prognozează de acum înainte o inflaţia de 5,6%, preţurile vor creşte cu 5,6%. Nu este aşa!
Inflaţia e deja 5%, deci mai degrabă vedem, bineînţeles şi cu acţiunea politicii monetare, care a început deja să se întărească, mai degrabă vedem o temperare a creşterilor de preţ şi acesta este efortul nostru, să menţinem inflaţia între 5 – 5,5% până la sfârşitul anului, pentru ca apoi, observaţi, datorită efectului de bază, indicele preţurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 şi ceva la sută. Am punctat şi trimestrul III şi trimestrul IV, sfârşit de trimestru ca să vedeţi că aceşti 5,6% nu este o noutate. Nu este o prognoză că preţurile vor creşte de acum înainte. Prognoza noastră este că, prin eforturi, inclusiv în domeniul monetar, vom reuşi să ţinem preţurile undeva între 5 şi 5,5%. Mă refer la indicele preţurilor de consum.
Deci creşterile din toamnă vor fi foarte mari. Pentru sfârşitul anului următor, datorită faptului că dispare şi efectul de bază din ianuarie cu electricitatea şi cel din vară cu gazele naturale, prognoza noastră este că indicele preţurilor de consum coboară la 3,4%. Oricum, faţă de prognoza precedentă, creşterile de preţuri sunt semnificativ mai mari”, a adeclarat, luni, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă.
De altfel, în raportul BNR se menţionează că începând cu luna ianuarie 2021, energia electrică şi gazele naturale nu mai sunt incluse în grupa bunurilor cu preţuri administrate.
“Componentele energetice au contribuit cel mai mult la saltul inflaţiei din acest an. Cotaţiile celor mai multe materii prime s-au poziţionat pe o traiectorie pronunţat crescătoare pe fondul revenirii cererii, dar şi al unor probleme pe latura ofertei. Creşterea preţului ţiţeiului este încorporată rapid în preţul combustibililor, în schimb factura la gaze naturale se ajustează cu o anumită întârziere, în funcţie de specificaţiile contractuale.
Avem aici şi o analiză, care arată că traiectoria ascendentă a cotaţiei energiei electrice este alimentată şi de accelerarea tranziţiei verzi pe plan comunitar. În ceea ce priveşte preţurile volatile, legume, fructe, ouă, variaţia anuală rămâne negativă, deci ne ajută într-un fel, dar este în semnificativă atenuare. La acest lucru, la o influenţă pozitivă a contribuit şi faptul că producţia de legume şi fructe din UE a fost net superioară faţă de media anilor anteriori. (…)
În ceea ce priveşte preţurile de producţie, cam peste tot în lume şi mai ales în Europa, avem majorări substanţiale preţurilor de producţie pe seama costurilor cu inputurile. Atenuarea însă, pe termen scurt, a costurilor cu forţa de muncă este evidentă”, precizează Mugur Isărescu.
Distribuie acest articol!