ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
De
doi ani și jumătate vedem în jurul nostru modificări radicale de comportament.
Societatea din 2022 nu mai seamănă deloc cu cea din 2019. Cum a fost posibilă o
asemenea schimbare teribilă a Omenirii?
Cum este posibilă instaurarea unei Noi Ordini Mondiale CONTRARĂ firii umane?
Un
articol de Kit Knitghly în Off-Guardian pe care l-am tradus pentru cititorii
ActiveNews.
*
Lumea
e un loc derutant. Oamenii fac lucruri care n-au nici un sens, se gândesc la
lucruri care nu se bazează pe realitate, îndură lucruri pe care nu sunt
obligați să le îndure și îi atacă violent pe cei care le atrag atenția asupra
acestor lucruri.
Dacă
v-ați pus întrebarea „De ce?”, atunci aici ați putea afla răspunsul.
Orice
cititor ocazional al peisajului mediatic alternativ ajunge să descopere măcar o
referință despre Stanley Milgram, despre Philip Zimbardo sau despre
„Experimentul Asch”.
„Disonanța
cognitivă”, „Difuzarea responsabilității” și „Neputința dobândită” sunt
expresii care circulă în mod frecvent. De unde vin ele și ce înseamnă?
Ei
bine, iată experimentele psihosociale care ne dau informații despre modul în
care gândesc oamenii. Mai mult de atât, ele explică de fapt cum funcționează
lumea noastră modernă și cum am ajuns în această situație catastrofală.
1. Experimentul Milgram
Să
începem cu cel mai faimos.
Experimentul:
Începând cu anul 1963, profesorul în psihologie de la Yale, Stanley Milgram, a
realizat o serie de experimente, cunoscute astăzi sub numele de Experimentele
de Obediență Milgram.
Cadrul
este simplu. Subiectului A i se cere să realizeze un test de memorie pe
subiectul B și să îi administreze șocuri electrice atunci când acesta săvâșește
erori.
Desigur,
subiectul B nu real, nici șocurile electrice.
În
schimb, la experiment participă, pe post de „subiect B”, actori care se plâng
și se vaită, cerând ajutorul sau simulând pierderea cunoștinței, în timp ce
subiectul A este încurajat să continue să le administreze șocuri.
Marea
majoritate a subiecților A au mers mai departe cu testul, continuând să
administreze șocuri, în ciuda suferinței „Subiecților B”.
Concluzia:
În articolul său despre acest experiment, Stanley Milgram a inventat termenul
„difuzarea responsabilității”, descriind procesul prihologic prin care o
persoană se poate scuza sau justifica pentru răul pe care îl face alteia,
considerând că nu este cu adevărat vina sa, că nu va fi trasă la răspundere,
sau că nu avea de ales.