Distribuie acest articol!
După cinci ani de la demararea proiectului „România Educată”al președintelui Klaus Iohannis, Administrația Prezidențială a publicat recent un raport final de viziune de 137 de pagini despre cum ar trebui să arate educația până în anul 2030. Școala 9 i-a luat interviu Ligiei Deca, consilierul pe educație al președintelui, despre măsurile din raport care au stârnit cele mai multe discuții în spațiul public: bacul unitar, examenele de admitere pe care liceele le-ar putea organiza pentru a-și selecta elevii și colegiile universitare.
20.07.2021de Florinela Iosip. Foto: Eli Driu
Cele mai importante declarații ale consilierului prezidențial pentru educație Ligia Deca:
- Colegiile universitare reprezintă etapa educațională cea mai înaltă pe care o pot absolvi tinerii care nu au promovat examenul de Bacalaureat. „Admiterea la ciclul de licență, adică la facultate, va fi în continuare, condiționată, de Bacalaureat.”
- Bacalaureatul unitar nu presupune același tip de subiecte pentru toți elevii, ci testarea unei anumit nivel de competențe de bază în rândul tuturor absolvenților de liceu. „Subiectele pot arăta altfel în funcție de profil, dar ele trebuie să certifice competențele pe care societatea le așteaptă de la un absolvent de liceu”, a declarat Ligia Deca. Pe de altă parte, consilierul prezidențial a afirmat că ar trebui recunoscute și competențele peste nivelul de bază, iar asta se poate face prin subiecte diferențiate sau prin certificate de competență suplimentare.
- Examenele de admitere pe care liceele le pot organiza pentru a-și selecta elevii au fost introduse cu scopul de a încuraja autonomia unităților de învățământ. Potrivit consilierului prezidențial, ideea a fost sprijinită atât de cadre didactice, cât și de reprezentanți ai mediului privat. „Dacă metodologia realizată de Ministerul Educației ține cont de îngrijorările privind zona de echitate, poate creiona un sistem care să fie atât echitabil, cât să stimuleze și autonomia.”
- Finanțarea de la bugetul de stat pentru educație ar trebui să fie raportată la media Uniunii Europene: între 4,6 – 4,7% din PIB.
- În zona de finanțare pentru școlile vulnerabile, România Educată propune microgranturi. „Acestea ar fi niște surse de bani, din fonduri europene, pe care școlile să le poată folosi pentru a face diferite intervenții ca să-i integreze și să-i susțină la școală pe copiii cei mai vulnerabili.”
- Finanțarea prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pentru educație, 3.6 miliarde de euro, „ne condiționează să îndeplinim reformele pentru care ne-am angajat față de Comisia Europeană, nu doar să trimitem facturile la Bruxelles”.
- Legat de educația pentru sănătate, care să cuprindă și o componentă legată de sănătatea reproducerii, consilierul prezidențial spune că „trebuie oferită opțiunea reală tuturor școlilor de a face educație pentru sănătate, dar trebuie fructificată voluntar de către școli”. În același timp, consilierul spune că „informațiile care țin de siguranța copilului și de dreptul lui la sănătate psihologică, fizică și din punct de vedere al reproducerii trebuie să existe”.
Școala 9: Ce înțelegeți prin colegiile non-universitare? Ce fel de tineri intră în astfel de instituții și cum vor ieși?
Ligia Deca: Colegiile terțiare non-universitare, în paralel cu școlile postliceale, pregătesc tinerii profesional pentru nivelul cinci de calificare, care este echivalent cu nivelul de tehnician. De exemplu, asistentele se formează în postliceale, dar se pot forma și prin colegii terțiare non-universitare pe lângă universitățile de medicină și farmacie.
În esență, aceste colegii nu fac parte din sistemul de învățământ universitar. În prima variantă a schemei consultărilor apărea formularea de colegii universitare pentru a asocia faptul că ele sunt organizate de universități, dar nu reprezintă o formă de învățământ care face parte din universitar. Ele reprezintă etapa superioară maximă pe care o poți atinge dacă nu promovezi examenul de Bacalaureat.
Avem deja în jur de 20 de astfel de colegii terțiare non-universitare, dar și postliceale, unde admiterea se poate face cu și fără Bac. Practic, nu este o inovație pe care România Educată o aduce în acest segment, ci doar încercăm să încurajăm toate forțele prezente în sistem ca să dezvolte astfel de forme de învățământ.
Admiterea la ciclul de licență, adică la facultate, va fi în continuare, condiționată de Bacalaureat.
-Ce înseamnă Bacalaureat unitar? Elevii vor primi același tip de subiecte la examinare?
-Ceea ce noi spunem în document este că Bacalaureatul trebuie să fie unitar și să testeze acele competențe pe care noi ni le propunem prin profilul absolventului. Asta nu înseamnă că dacă avem o competență de un anumit nivel pe care ne-o propunem la o limbă străină, o să dea toată lumea bacul la limba engleză. Nu. O să testăm competența de limbă străină în funcție de ce a studiat elevul în liceu.
Putem să ne gândim că subiectele pot arăta altfel în funcție de profil, dar ele trebuie să certifice competențele pe care societatea le așteaptă de la un absolvent de liceu. Există un document care enunță profilul absolventului pentru fiecare etapă, adoptat recent prin ordin de ministru.
Cred că toți elevii ar trebui să poată înțelege un text sau să facă operații matematice de bază cum ar fi să calculeze TVA-ul la un produs sau să-și dea seama ce împrumut imobiliar i se potrivește.
Nu ne propunem ca toți elevii să dea același tip de Bacalaureat. Noi vrem o testare unitară, standardizată, bazată pe competențe, care se practică și în alte țări. Putem să ne uităm la examenele utilizate de sistemul anglo-saxon de admitere la universități, de la SAT sau GRE, până la modelul de testare pe competențe pe care și l-a asumat Estonia.
Modul în care se va reflecta evaluarea competențelor poate fi multiplu. Sunt sigură că Ministerul Educației va reuși să adune experții relevanți în evaluare și din științele educației astfel încât să avem un Bacalaureat care să testeze ce ne-am propus: atingerea profilului absolventului de liceu asumat de România.
-Așadar, prin Bac se urmărește evaluarea unui set comun de competențe pentru toți absolvenții de liceu. Se va testa și același nivel de competențe? Un elev care termină specializarea Mate-Info va susține același examen la Matematică ca cel care termină Științe ale Naturii?
-Dacă examenul de Bacalaureat îți oferă aceleași drepturi de admitere la facultate, de angajare, prin asociere cu cadrul calificărilor, el ar trebui să fie unul unitar. Faptul că elevii în liceu urmează rute diferite, ceea ce înseamnă competențe de nivel diferit, pe anumite segmente, unde au ei potențial și talent, trebuie certificat. În plus, aș spune.
Pentru că în prezent avem certificări suplimentare, de exemplu, pentru anumite licee de filieră teoretică unde se face informatică sau limbi străine la nivelul intensiv, adică mai mult față de colegii de la alte specializări, consider că ar trebui să certificăm atât nivelul de bază de competență, cât și ce este în plus.
Este la alegerea Ministerului Educației cum vrea să evalueze acele competențe care sunt peste nivelul de bază: fie vor face subiecte diferențiate în cadrul Bacalaureatului, fie vor oferi certificări suplimentare pe lângă examenul care evaluează competențele standard.
-În 2018, România Educată a venit cu două variante de Bac. Prima: un bac aplicat pentru cei care terminau filiera tehnologică și unul teoretic pentru elevii de la profilul Real sau Umanist. A doua variantă cuprindea șase probe: trei pentru toți absolvenții, iar celelalte în funcție de profilul studiat. Cum ați ajuns la o treia variantă de bac unitar, având în vedere că ambele scenarii de acum trei ani erau gândite să diferențieze elevii la evaluare?
-Cele două variante reprezentau arhitecturi diferite ale sistemului educațional. Noi în acest moment avem așteptarea de la examenul de Bacalaureat să certifice achizițiile de competențe de-a lungul liceului, să fie predictiv pentru admiterea la facultate și să fie un examen al maturității după cum îl mai numim în limbajul popular.
Din 2018 și până în prezent lucrurile în plan social și educațional s-au schimbat. Pandemia cu care încă ne confruntăm ne-a arătat atât limitările, cât și oportunitățile pe care le are învățământul digital. În această idee că educația digitală nu va dispărea după pandemie, din contră, am simțit nevoia ca focusul educației să fie pe transferul de la cunoștințe la competențe.
-În România Educată enumerați printre competențele așteptate de la un absolvent de liceu: capacitatea de analiză și de sinteză, creativitatea, competențe de comunicare și competențe digitale. Cum le vor deprinde elevii?
-În zona curriculară (ceea ce învață elevii – n.r.), am surprins aspectele care trebuie luate în vedere pentru tranziția de la cunoștințe la competențe: de la formarea inițială a profesorilor în așa fel încât ei să poată face această trecere, inclusiv în modul în care evaluează elevii, la modul în care avem dotate școlile.
Degeaba vorbești despre aplicarea cunoștințelor în condițiile în care nu există laboratoare în școli. De asta, domnul președinte a anunțat că prin PNRR se va face această investiție absolut fabuloasă pentru aproape 9 mii de laboratoare în toată țara.
Este important ca un elev să facă trecerea de la a folosi o formulă pentru rezolvarea unei probleme de geometrie la aplicarea sa într-un context din lumea reală. Este abordarea pe care o vedem și în testările PISA.
-Trecerea de la cunoștințe către competențe, cel puțin la liceu, se va face prin transdisciplinaritate (combinarea disciplinelor)? Vă întreb în contextul în care aprobarea noilor planuri – cadru (stabilesc disciplinele și numărul lor) pentru liceu a fost amânată.
-Depinde de etapa educațională. Există o etapă în care trebuie consolidate fundamentele disciplinelor, după care avem oportunitatea pentru abordări transdisciplinare. Ele nu se exclud, ci sunt complementare.
„Avem încredere, dacă ne propunem autonomie, că școlile pot organiza un examen de selecție”
-Cele mai multe comentarii în spațiul public au fost legate de examenul de admitere la liceu. Revin la cele două scenarii din 2018. În niciunul nu se află acest tip de examen. De ce nu a fost prevăzut de atunci și cine a venit cu această idee?
-Filosofia pe care noi am încercat să o reflectăm transversal în raport este cea a creșterii nivelului de autonomie al școlilor. Există această presiune publică în sensul că dacă vrei să ai un sistem de educație performant, ai nevoie de școli autonome.
Dacă pleci de la premisa că îți dorești mai multă autonomie curriculară pentru școli, dar și mai multă libertate în a-și alege profesorii sau directorii, mi se pare firesc să ai autonomie și-atunci când vorbim despre selecția elevilor care intră. Dacă suntem sinceri, în sistemul românesc există deja o serie întreagă de unități de învățământ care își selectează elevii. Fie că vorbim de școlile profesionale, unde se dau anumite probe, sau de școlile vocaționale.
Mi s-a părut firesc să oferim această posibilitate acolo unde există căutare și, deci, performanță. Dacă este să începem de undeva cu autonomia, să o pilotăm dacă vreți, ar trebui să avem ca punct de plecare unitățile de învățământ care au această capacitate. De aceea am introdus, opțional, pentru școlile care cred că ar aduce plus valoare pentru elevi să dea acest examen de admitere.
Asta nu înseamnă că liceele vor fi obligate să organizeze examene de admitere, ci că avem încredere, dacă ne propunem autonomie, că școlile pot organiza un examen de selecție.
Nu cred că un examen de admitere la liceu, așa cum am văzut în spațiul public, va introduce automat semne de întrebare în ceea ce privește echitatea. Dacă metodologia realizată de Ministerul Educației ține cont de îngrijorările privind zona de echitate, poate creiona un sistem care să fie atât echitabil, cât să stimuleze și autonomia. Până la urmă un examen de admitere ar reuși să certifice potențialul de succes al elevilor în liceele alese de ei.
Dacă ne uităm la numărul de transferuri care au loc imediat după clasa a X-a, vedem că foarte mulți elevi migrează de la un liceu la altul sau de la o specializare la alta. Asta ce ne spune? Sistemul actual nu-i direcționează pe elevi acolo unde ei se potrivesc.
-Dacă ne uităm la ce zic cercetările din afară, observăm că școlile cu elevi diferiți contribuie nu doar la o mai mare incluziune socială ci îi ajută pe cei mai slabi să-și îmbunătățească rezultatele. Nu credeți că liceele de elită vor selecta doar din cei mai buni elevi și astfel se va produce o segregare, iar copiii din mediul rural sau cu dizabilități vor rămâne în urmă?
-Sistemul actual de repartizare computerizată la liceu nu răspunde la această îngrijorare pe care o semnalați. Da, cred că trebuie să ținem cont de studii, de specificul nostru național, dar asta nu înseamnă că trebuie să abdicăm de la reforma autonomiei școlilor, începând cu cele care o pot gestiona.
Eu sunt convinsă că specialiștii în educație, care se ocupă de metodologia evaluărilor, vor ține cont și de aceste posibile inechități. Modul în care se vor pune în aplicare aceste examene de admitere, ca o formă de pilotare, ne va spune dacă propunerea noastră este bună sau nu.
-Ce înseamnă „propunerea noastră“. Cine a venit cu ideea acestui examen de admitere?
-Dacă vă răspund cu nume și prenume la întrebare, ar trebui să precizez pentru fiecare propunere de măsură din România Educată din partea cărui actor a venit, ceea ce ar însemna o pasare a responsabilității. Ce pot să vă spun este că, noi, Administrația Prezidențială ne asumăm această propunere la fel ca pe toate celelalte din raport.
Această idee a fost discutată în repetate rânduri în grupul care s-a ocupat de propunerile pentru domeniul evaluării. Au existat îngrijorări și din zona mediului privat, și din zona unităților de învățământ, și din zona profesorilor că nu reușim să surprindem suficient de bine potențialul tinerilor pentru o filieră sau alta.
Citește în continuare pe Scoala9.ro
Distribuie acest articol!