Are 12 metri pătrați, şase copii și un dascăl cu suflet mare. Așa ar putea fi descrisă cea mai mică școală din România, care se află într-un vârf de munte, în inima Maramureșului. Pentru a ajunge la elevii săi, învăţătoarea parcurge zilnic 14 kilometri pe jos, conştientă că ea este singura care poate modela nu doar suflete, ci şi destine.
Drumul spre Cornăţea, județul Maramureș, este prăfuit și plin de gropi. Doar mașinile de teren sau căruțele trase de cai pot să ajungă în locul în care trăiesc şi astăzi peste 200 de oameni. Şase copii, de vârste școlare diferite, reprezintă motivul pentru care Ana Masnița parcurge zilnic cei 14 km pe jos, indiferent de anotimp.
„Mi-s dragi copiii și trebuie să fac efortul ăsta, că mi-s dragi copii, trebuie să urc la la ei, ca-s micuți”, spune învățătoarea Ana Masnița.
Cei mai mulți elevi într-un an au fost 17. Învățau în două ture
Cea mai mică școală din România are doar 12 metri pătrați și funcționează într-o căsuţă de lemn închiriată, într-un cătun în care nu există nici astăzi electricitate. În 2015, o asociaţie non-guvernamentală a montat panouri solare pe școală, dar și pe casele în care trăiesc elevi.
Prin școala care funcționează de mai bine de șase decenii s-au perindat generații de elevi. Cei mai mulţi, simultan, au fost 17. Veneau în două ture, pentru că altfel nu încăpeau în cămăruța din vârf de munte.
– Cel mai greu moment care a fost?
– Când am intrat în epidemie, spune învățătoarea. Că tot timpul copiii mă întrebau: Doamna învățătoare, când începe școala? Doamna învățătoare, când începe școala?
– Care a fost momentul în care v-ați simțit cea mai mândră de elevii de aici?
–