Distribuie acest articol!
În lucrarea „ The cost of soviet involvment in Afghanistan”, elaborată de către CIA, analiștii agenției americane apreciază că sovieticii au cheltuit, de la invadarea, în 1979, a Afganistanului până în 1986, suma de 15 miliarde de ruble, dintre care peste 3 miliarde s-au consumat doar pentru logistică și administrație. Dacă Statele Unite ar fi purtat același război, ar fi trebuit să plătească pentru același angajament militar echivalentul a 50 de miliarde de dolari, ceea ce ar reprezenta doar 75% din suma cheltuită de americani în anul de vârf al războiului din Vietnam, 1968.
Faptul că sovieticii au reușit să mențină costuri de operare ale războiului mult mai joase decât americanii are și câteva explicații:
- creșterea progresivă a efectivului militar prezent în teatrul de operațiuni, de la 80 000 în 1979 la 120 000 în 1986
- utilizarea de armament relativ vechi, cu durata de viață depășită
- liniile de aprovizionare scurte ale sovieticilor, în comparație cu liniile mult mai lungi de aprovizionare ale americanilor în Vietnam
- faptul că o parte a efortului de război a fost plătit de regimul pro-sovietic de la Kabul.
Sovieticii au cheltuit câte 3 miliarde de ruble în 1985 și 1986, mult mai mult decât cei 2-2,5 miliarde de ruble cheltuite anual în primii cinci ani de conflict.
Paradoxal, costul mărit plătit de URSS în Afganistan este explicat prin creșterea prezenței aeriene în anii 1984, 1985 și 1986, atunci când peste 300 de aparate de zbor au fost doborâte cu rachete americane (cam 90% fiind elicoptere). Înlocuirea aparatelor doborâte a reprezentat mai mult de o treime din cheltuielile forțelor aeriene unionale în anii respectivi.
Structura efectivelor URSS din timpul războiului din Afganistan a fost următoarea:
Personalul combatant era cam jumătate din aceste efective. Cât privește echipamentul militar, în timpul războiului s-au înlocuit mai-vechile avioane MIG 21 și elicopterele MI-8 cu mult mai modernele MIG 23, SU-17 și MI-24. Abia în 1981 a sosit pe front primul escadron de SU-25.
Spre comparație, efortul american de război din cei 13 ani în Asia de sud-est (Vietnam cu predilecție) a însemnat cheltuirea a 330 de miliarde de dolari, la nivelul prețurilor din 1984, adică o medie anuală de 25 de miliarde de dolari, de aproape 4 ori mai mult decât au cheltuit sovieticii anual (7 miliarde de dolari în prețuri comparabile).
12 din cele 15 miliarde de ruble cheltuite în rîzboiul din Afganistan au fost cheltuieli militare și doar 3 miliarde de ruble cheltuieli non-militare.
Atunci când s-a purtat războiul din Vietnam, costul nominal a fost de 168 de miliarde de dolari, dintre care 111 miliarde de dolari au costat operațiunile militare și 28,5 miliarde de dolari au fost ajutoarele date guvernului Vietnamului de Sud. La nivelul de astăzi, acele costuri sunt aproximativ 1 000 miliarde de dolari. 22 de miliarde de dolari este costul plătit de SUA familiilor veteranilor acelui război. Din 1970 sunt 50 de ani, adică s-au plătit peste 1000 de miliarde de dolari până acum.
Efectele acelui război asupra economiei americane se pot vedea în tabelul de mai jos:
Războiul din Afganistan (20 de ani) are un cost estimat de către Universitatea Brown la 2260 miliarde de dolari, dintre care 1000 de miliarde de dolari a fost doar bugetul consumat de către Overseas Contingency Operations budget for the Department of Defense. Încă 530 de miliarde de dolari sunt dobânzile la împrumuturile contractate de americani pentru finanțarea acestui război.
88 de miliarde de dolari au pompat americanii în forțele armate ale regimului de la Kabul (300 000 de persoane) și încă 144 de miliarde în reconstrucția Afganistanului.
Hai să vedem cam ce semnificație au aceste cifre: Joe Biden încearcă acum să ajungă cu Senatul și Congresul la un compromis privind un plan gigantic, de 2 600 de miliarde de dolari, întins pe 8 ani de zile, pentru reconstrucția infrastructurii din SUA https://edition.cnn.com/2021/03/31/politics/infrastructure-proposal-biden-explainer/index.html
621 de miliarde de dolari pentru transporturi (115 miliarde de dolari- 20 000 de mile de autostrăzi, 20 de miliarde de dolari-creșterea siguranței rutiere, 80 de miliarde de dolari pentru investiții feroviare, inclusiv coridorul de Nord-Est , de la Boston la washington DC, etc), 400 de miliarde de dolari pentru îngrijirea bolnavilor și bătrânilor, 300 de miliarde de dolari pentru industrie (50 de miliarde doar pentru fabricarea de cipuri semiconductoare), 230 de miliarde de dolari pentru renovarea locuințelor, 180 de miliarde de dolari pentru cercetare-dezvoltare, 111 miliarde de dolari pentru infrastructura de alimentare cu apă și canalizare, 100 de miliarde de dolari pentru renovarea școlilor, etc.
Cu alte cuvinte, America are un plan de a cheltui pentru propria sa re-inventare o sumă echivalentă cu cea cheltuită în războiul din Afganistan. Ți asta înseamnă creșterea impozitului pe profit de la 21% la 28%, aducerea nivelului minim de impozitare a corporațiilor la 21%, aducerea la 15% a nivelului minim de impozitare a corporațiilor, raportat la veniturile raportate investitorilor , nu la cele raportate la IRS și îngreunarea ascunderii profiturilor în alte legislații. Asta pentru a înțelege și costurile nevăzute ale războiului din Afganistan.
Tot la nivel de semnificație a sumelor, din 2007 până la sfârșitul lunii ianuarie 2021, România a primit de la UE sume neramburasabile de 63 de miliarde de euro, a plătit către bugetele UE 21 de miliarde de euro și a rămas net cu 42 de miliarde de euro. În 14 ani, adică 3 miliarde de euro anual. Cam de peste 30 de ori mai puțin decât a cheltuit Washingtonul până acum pentru a pierde războiul din Afganistan.
Cu banii respectivi, România a avut cea mai rapidă apropiere de media UE:
Adică, oameni buni, dacă România primea 88 de miliarde de dolari de la americani pentru armată, astăzi aveam o armată mai puternică decât cea germană, iar dacă România primea 144 de miliarde de dolari pentru reconstrucție, astăzi eram cam la nivelul Spaniei.
Distribuie acest articol!