Distribuie acest articol!
Post Views:
8
Alianţa pentru Unirea Românilor a fost partidul surpriză al alegerilor parlamentare din 2020. Scorul dublu obţinut faţă de ceea ce prezentau sondajele l-a luat prin surprindere şi pe cel mai informat om din stat, preşedintele Klaus Iohannis.
Înfiinţată la 1 decembrie 2019, la 6 luni după ce liderul Alianţei, George Simion, nu reuşise să intre în Parlamentul European, AUR este o formaţiune politică cu o orientare de extremă dreapta, ultranaţionalistă şi antieuropeană. După eșecul din vara lui 2019 a lui George Simion la europarlamentare, AUR nu s-a bucurat de succes nici în toamna lui 2020, la alegerile locale. Dar, spre surprinderea tuturor, AUR a obţinut un rezultat foarte bun la alegerile parlamentare, unde o contribuţie au avut-o românii din Diaspora. Aceştia au fost foarte vocali pe reţelele sociale.
Partidul este condus de co-preşedinţii George Simion (deputat) şi Claudiu Târziu (senator). Ca orice partid care se proclamă naţionalist, AUR luptă pentru o „Românie Mare în Europa”. AUR nu scapă niciun subiect care ţine de minorităţi şi diaspora, celelalte partide fiind ocupate cu bătăliile interne. AUR îşi face propagandă printre românii din afară. Așa se explică de ce românii din Italia, Spania și din alte țări care au pus ștampila pe USR sau PNL la europarlamentare, la parlamentare au ales AUR.
Membrii AUR încearcă să lase impresia că se ocupă de vorbitorii de limbă română din Serbia. Această nişă a naționalismului exploatează un filon electoral important, care răspunde emoţional când e vorba despre graniţe sau români privați de drepturi.
AUR abordează în Serbia trei teme majore cu priză la public: drepturile românilor din Valea Timocului în ce privește educaţia în limba română, Biserica şi dreptul la slujbă în limba română şi poluarea din zona Bor. Formațiunea i-a încredințat pe românii din Serbia deputatului de Dolj, Ringo Dămureanu. Pe site-ul Camerei Deputaţilor, Dămureanu figurează ca membru al Grupului Parlamentar de Prietenie cu Ungaria, Republica Serbia și Republica Africa de Sud. Partenerul de dialog al Alianţei pentru Unirea Românilor în Serbia este Partidul Neamului Românesc, al cărui preşedinte este medicul Predrag Balašević.
AUR a luat cu asalt Valea Timocului
Pe 6 martie a.c. o delgaţie formată din 10 parlamentari de la AUR, în frunte cu deputatul Ringo Dămureanu, a luat cu asalt Valea Timocului din Serbia. Concluzia acestei vizite fiind aceeași care se propagă de zeci de ani: autorităţile sârbeşti doresc o epurare etnică în zonă.
La două zile după acest „desant”, Predrag Balašević, preşedintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, a declarat că sediul partidului din Bor a fost vandalizat şi a legat acţiunea de vizita celor de la AUR. „În loc să fie un motiv de bucurie că au venit fraţii din România, cineva ne-a spart geamul la biroul nostru. Noi stăm în clădirea asta de 12 ani, niciodată nu s-a întâmplat să avem o problemă. Facem un apel la toate instituţiile din Serbia şi din România să condamne acest gest și vom cere de la poliţia din Bor să îi găsească pe cei vinovaţi”, a declarat atunci Predrag Balašević.
Împotriva aderării Serbiei la UE
Ceva mai târziu, senatorul Claudiu Târziu, copreşedinte al AUR, a declarat răspicat că partidul pe care îl reprezintă se va poziţiona împotriva aderării Serbiei la UE, susţinând că românilor din Valea Timocului „nu li se respectă niciun fel de drept”.
Noi, AUR, vom face toate cele necesare pentru a bloca în Parlament votarea aderării Serbiei la UE, dar până atunci există mai multe momente în care ne vom poziţiona împotriva aderării Serbiei la UE… Astăzi, am trimis o scrisoare către un vicepreşedinte al Comisiei Europene, care se ocupă cu minorităţile, în care am atras atenţia asupra încălcării drepturilor românilor din Valea Timocului. Subiectul nu este un moft al AUR, este o problemă despre care nu se vorbeşte cum trebuie şi nu se face nimic din partea autorităţilor române
Conferință de presă, Claudiu Târziu – copreședinte AUR
Vandalizarea sediului PNR nu a fost singurul incident legat de vizita celor de la AUR în zona Bor. Ringo Dămureanu susţine că Serbia îi arată „o faţă tot mai neprietenoasă” şi că vizita din luna martie a fost motivul pentru care de Ziua Românilor de Pretutindeni nu a fost lăsat să intre în Serbia cu 30 de exemplare din Atlasul lingvistic al zonei. Sârbii, la rândul lor, consideră acţiunile AUR provocări pe bandă rulantă.
„Serbia pare că îmi arată o faţă tot mai neprietenoasă, după ce, în urmă cu două luni, am fost cu o delegaţie în Valea Timocului şi zona Borului, unde am văzut cum oamenilor de acolo le sunt otrăvite apele şi aerul, şi în urmă cu două săptămâni am fost în Timoc cu copreşedintele AUR, George Simion, care a văzut o parte din nedreptăţile la care sunt supuşi etnicii români. Astăzi am avut la mine nişte cărţi. Aproape 30 de exemplare din Atlasul lingvistic al zonei cuprinse între Morava, Timoc şi Dunăre, vol. 1 şi 4, editat de Institutul ‘Sextil Puşcariu’ de pe lângă Academia Română, un document menit a demonstra indubitabil continuitatea noastră pe acel pământ şi să desfiinţeze total falsa ‘limbă vlăhăşească’ pe care încearcă să o scornească autorităţile sârbeşti”, afirma deputatul AUR, citat de r3media.ro, un site de propagandă al Alianţei pentru Unirea Românilor.
AUR şi Partidul “Dosta Je Bilo” vor colabora pe viitor
Preşedintele Partidului Neamului Românesc, Predrag Balašević, şi preşedintele Asociaţiei Culturale a Românilor din Valea Timocului, Zavişa Jurj, au intermediat în luna iunie a.c întâlnirea dintre delegaţia parlamentară compusă din vicepreşedintele AUR, deputatul Ringo Dămureanu, preşedinte al Comisiei pentru Constituţionalitate, senatorii Evdochia Dusia Aelenei şi Adrian Gheorghe Cătană cu Saşa Radulovici, preşedintele Partidului sârbesc Dosta Je Bilo, membru al Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni.
Astfel, AUR şi Partidul Dosta Je Bilo din Serbia vor colabora în vederea susţinerii reciproce a minorităţilor naţionale română şi sârbă din cele două ţări. Saşa Radulovici a fost ministru al Economiei în guvernul sârb până în 2013, este promotor al teoriilor conspiraţiei şi un antivaccinist convins. In discursurile sale politice, el îşi acuză mai mereu adversarii politici de „colaboraţionism cu ocupanţii şi colonialiştii străini”. După această întâlnire, AUR a devenit membru al Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni.
Și ecologişti şi naţionalişti
La Bor se află una dintre cele mai importante rezerve de cupru din Serbia şi din lume, de circa 200 de milioane de tone. Aici se află una dintre cele mai mari mine de cupru din Europa, RTB Bor. Pentru fosta Iugoslavie, mina de cupru a fost mană cerească, asigurând dezvoltarea industriei și fiind considerată unul dintre stâlpii acesteia. În 2018, Serbia a bătut palma cu chinezii de la Zijin, China devenind astfel un investitor major într-o ţară balcanică aspirantă la intrarea în marea familie europeană.
Preşedintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, Predrag Balašević, a trimis la începutul anului o scrisoare deschisă Guvernului de la Bucureşti şi instituţiilor europene, în care atrăgea atenţia asupra „catastrofei ecologice” din Bor şi din împrejurimi. Subiectul a fost imediat preluat de reprezentanţii AUR care au defilat cu el în ţară şi la Bruxelles, devenind peste noapte ecologişti.
Pe de o parte, Serbia priveşte UE ca un bancomat naiv, până când vinde sau dăruieşte resursele Chinei şi Rusiei pentru protecţia politică împotriva eventualelor presiuni din partea UE din cauza obligaţiilor neîndeplinite. Belgradului şi elitei post-comuniste aflate la putere evident nu le convine europenizarea Serbiei, ci exploatarea UE și subminarea acesteia cu ajutorul Rusiei și Chinei. Afacerile private pe contul bugetului grupurilor apropiate puterii, adesea fără niciun control, reprezintă un alt impuls pentru cooperarea cu aceste regimuri autoritare. Un stat ordonat este un pericol pentru ei, iar drepturile omului și ale minorităților sunt daunele colaterale ale acestei politici.
Scrisoare deschisă a liderului Partidului Neamului Românesc din Serbia
Dincolo de discursul politizat, catastrofa ecologică provocată de minele de cupru este o realitate afectând și malul românesc al Clisurii Dunării, mai ales zona Moldova Nouă, unde CupruMin a exploatat mulți ani zăcămintele de cupru, insuficient tratate și acoperite după închidere.
Citește în continuare pe PRESSHUB.RO
Distribuie acest articol!