Deputatul AUR Antonio Andrușceac a susținut, în Camera Deputaților, revenirea la alocarea a 90% din profitul realizat de întreprinderile sociale și de inserție. Totodată, Andrușceac încurajează continuarea unor astfel de inițiative și susține că își dorește ca aceste întreprinderi de inserție sociale să poată deveni autosustenabile și că este necesară aplecarea asupra persoanelor care se află temporar în dificultate.
,,Economia Socială nu este doar o bifă în agenda noastră politică, ea trebuie să devină o realitate, pentru că acolo vorbim de întreprinderi de inserție socială, de scoaterea din zona de asistență socială a unor oameni din categorii defavorizate. Introducerea lor pe piața reală a muncii, redarea demnității acestor oameni, pe de o parte, și plus valoarea adusă societății, pe de altă parte. Dacă vorbim de continuarea acestor inițiative, care vin în ajutorul persoanelor cu dizabilități și a grupurilor defavorizate, o putem face, adăugând câteva modificări prin care instituții ale statului să cumpere o parte din ceea ce este necesar de la aceste întreprinderi de inserții sociale din banii pe care i-ar datora statului pentru neangajarea persoanelor cu dizabilități”, a declarat deputatul AUR Antonio Andrușceac.
În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, adoptat de Comisia Europeană la 27 septembrie 2021, este prevăzută Componenta 13 – Reforme Sociale, în cadrul căreia se regăseşte Reforma 6 – Îmbunătăţirea legislaţiei privind economia socială.
Prin intermediul OUG 33/2022, oficializată în luna aprilie a acestui an, Legea 219/2015 privind economia socială a fost modificată astfel încât întreprinderile sociale și de inserție să se poată bucura de noi facilități fiscale și non-fiscale. Dintre acestea amintim:
- posibilitatea de a cere subvenția de 2.250 lei/lună, timp de 12 luni, pentru încadrarea pe durată nedeterminată a absolvenților, a șomerilor de peste 45 de ani, a celor care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, a șomerilor de lungă durată sau a tinerilor NEET (pentru ultimele patru categorii fiind obligatorie menținerea raporturilor de muncă sau de serviciu pentru minim 18 luni);
- firmele care angajează persoanele menționate anterior și organizează programe de formare profesională autorizate pentru angajații proprii care aparțin grupului vulnerabil pot primi o sumă egală cu jumătate din cheltuielile de formare de la bugetul asigurărilor de șomaj;
- includerea cooperativelor agricole care funcționează în baza Legii 566/2004 a cooperativei agricole, dar și orice alte categorii de persoane juridice, indiferent de domeniul de activitate, care respectă, conform actelor legale de înființare și organizare, cumulativ, definiția și principiile economiei sociale, în rândul întreprinderilor sociale;
- criteriul privind valoarea minimă din profit sau excedent realizat care trebuie alocat scopului social sau rezervei statutare pentru obținerea atestatului de întreprindere socială a fost redus de la 90 la 70%.
Prin proiectul de HG va fi inclusă și poșta electronică ca mijloc de comunicare cu agenția teritorială de ocupare a forței de muncă.
Mai mult, va fi introdusă obligația ca, dacă o întreprindere socială își schimbă sediul social într-un alt județ, să solicite un nou atestat prin depunerea unei cereri la agenția de ocupare pe raza căreia se mută și renunțarea la atestatul obținut în județul unde avea sediul inițial. De asemenea, acestor întreprinderi cărora le-a fost retras, anulat sau au renunțat la cerere la marca socială să poată solicita acordarea unuia noi.
În plus, renunțarea la statului de întreprindere socială sau de inserție se face printr-o notificare adresată agenției județene de ocupare a forței de muncă, respectiv a municipiului București.