Marșul Unirii a deschis seria evenimentelor de la Alba Iulia dedicate împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire. Peste 10.000 de români din toate colțurile țării și diaspora au mărșăluit pe un traseu de 6 km cerând unirea cu Republica Moldova. La manifestație au luat parte și 1000 de basarabeni și nord-bucovineni care și-au spus oful: în 2018 nu se mai află între granițele României.
Ce presupun culisele unui marș pentru Unire? Multă organizare, implicit, un foarte bun organizator.
Moldovean din Focșani, are 32 de ani și de 12 militează pentru unirea României cu Republica Moldova. A studiat atât la București, la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București, cât și la Iași, în cadrul programului de masterat în Crimele Comunismului al Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Dintre multe opțiuni, a ales una, cu sufletul, dar și cu mintea: lupta pentru Reunire, pentru o Românie mai puternică, pentru o țară mare în Europa.
În 2011 a înființat Platforma Unionistă Acțiunea 2012, reușind să coaguleze asociațiile și grupurile de inițiativă din România și Republica Moldova care împărtășeau același ideal, al reîntregirii naționale. În echipă, a desfășurat sute de acțiuni, campanii și evenimente, printre care și campania de strângere de semnături pentru adoptarea unei legi pentru Basarabia, zeci de școli de cultură și afirmare românească pentru tinerii de peste Prut, formarea în Parlamentul României a grupului „Prietenii Unirii”, cu senatori și deputați din toate partidele, zeci de manifestații stradale pentru Unire la București, Chișinău, Cahul, Bălți, Iași, Sibiu, Târgoviște, Galați, Brăila, campania în școlile din România „O oră de istorie pentru Basarabia”, reuniuni ale jurnaliștilor de pe cele două maluri de Prut, Congresul Diasporei Unioniste, dotarea cu materiale didactice pentru licee românești din regiunea transnistreană, concerte de Ziua Limbii Române și de Ziua Unirii Basarabiei cu România, flash-mob-uri de comemorare a unor date tragice în istoria românilor, ca 28 iunie 1940, obținerea măsurii de trecere a Prutului, din România în Republica Moldova, doar cu buletinul, lansarea Alianței pentru Centenar, formată din 100 de organizații care și-au unit forțele pentru a evidenția prin acțiuni de anvergură că anul 2018 este despre Basarabia, Declarațiile de Unire cu Țara venite din partea a peste 180 de Consilii locale din Republica Moldova, lansarea unui post de televiziune prin cablu la Chișinău, declarația unanimă din Parlamentul României la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire. Iar lista este mai lungă de atât.
„Avem o graniță nedreaptă pe care vrem să o înlăturăm. Granițele naturale ale României sunt de la Nistru până dincolo de Tisa – asta înseamnă Marea Unire!”, spune George Simion chiar în ziua în care în urmă cu 100 de ani se întregea Țara. „A venit momentul să oprim festivismul Centenarului și să dăm startul Unirii”, a mai punctat președintele Acțiunii 2012 pe 1 decembrie, ziua în care tragem linie și ne întrebăm: încotro? Spre ce proiect de țară? Răspunsul e lesne de aflat.
Preluat: https://georgesimion.ro/biografie/1401/omul-care-a-condus-marsul-unirii-de-la-alba-iulia/