Uniunea Europeană a cerut Ungariei şi Poloniei să îmbunătăţească independenţa justiţiei şi a mass-mediei, precum şi măsurile de protecţie împotriva corupţiei, afirmând că nu au fost îndeplinite condiţiile necesare pentru deblocarea unui ajutor de miliarde de euro pentru cele două ţări şi că persistă preocupări serioase.
Evaluarea a fost făcută în noul raport al executivului UE privind statul de drept, care include sfaturi pentru îmbunătăţiri democratice în toate cele 27 de state membre ale blocului comunitar, de la o mai bună transparenţă financiară a funcţionarilor până la digitalizarea administraţiei publice, potrivit Reuters.
Însă ochii sunt aţintiţi asupra celor două foste ţări comuniste, unde guvernele eurospectetice duc lupte din ce în ce mai acerbe cu UE în ceea ce priveşte migraţia, drepturile omului, problemele de mediu şi valorile democratice.
Comisia cu sediul la Bruxelles interzice accesul Budapestei la 15,5 miliarde de euro din fondurile de stimulare menite să ajute economiile să îşi revină după pandemia de COVID, precum şi la alte 36 de miliarde de euro prevăzute pentru Polonia, cea mai mare ţară din estul UE.
În ceea ce priveşte Ungaria, Comisia a declarat că preocupările legate de independenţa justiţiei „rămân nerezolvate”, recomandând Budapestei să consolideze rolul Consiliului Judiciar Naţional, precum şi să sporească independenţa autorităţii de reglementare în domeniul mass-media şi să adopte „reforme cuprinzătoare privind lobby-ul”.
Acest lucru vine într-un moment sensibil pentru Viktor Orban, premierul de lungă durată al Ungariei, unde forintul a atins minime recorduri faţă de euro, pe fondul unei inflaţii de două cifre şi al creşterii costurilor cu energia.
De asemenea, în urmă cu o zi, aproximativ 1.000 de manifestanţi au blocat un pod din centrul Budapestei, în timp ce parlamentul dezbătea o moţiune a guvernului premierului Viktor Orban care ar urma să crească rata de impozitare pentru sute de mii de firme mici.