Aderarea României la spațiul Schengen este un proces sinuos, în ciuda eforturilor diplomatice țara noastră nereușind să finalizeze această etapă. Parlamentul European dezbate miercuri, 5 octombrie, subiectul aderării României la Spațiul Schengen, la inițiativa unor parlamentari români. Scopul acțiunii este aceea de a crește presiunile politice pe Consiliul UE pentru a lua o decizie favorabilă României și Bulgariei, care vor să intre în Schengen în acest an odată cu Croația.
Potrivit informațiilor, Guvernul României speră ca, odată cu declarația de sprijin a cancelarului german Olaf Scholz, să aibă undă verde pentru Schengen. Singurul obstacol este Olanda, unde un partid din coaliția guvernamentală ar fi reticent.
Aderarea României la Schengen presupune numeroase beneficii, precum:
- ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen, fiind creată o singură frontieră externă unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițieneasca, judiciară sau vamală.
- libertatea de mișcare a cetățenilor statelor membre reprezintă beneficiul adus de aderarea la spațiul Schengen fără ca acesta sa fie înțeles ca absolut.
Deputatul AUR Vasile Nagy a înaintat o adresă către Ministerul de Externe prin care solicită detalii cu privire la statusul acestui proiect:
„Având în vedere demersurile făcute de Guvernul României la nivel politico-diplomatic pe lângă statele membre, îndeosebi cu Germania, Franța și Olanda, și instituțiile europene, în vederea adoptării cât mai curând a Deciziei privind aderarea efectivă a României la spațiul Schengen vă rog să îmi comunicați dacă până la data de 01.01.2023 țara noastră aderă la spațiul Schengen”.
Reamintim că la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen, iar un an mai târziu Consiliul European confirma finalizarea măsurilor prevăzute în acquis-ul Schengen. Romania a înregistrat progrese la nivel tehnic în privința implementării acquis-ului Schengen, prin obținerea accesului integral la Sistemul de Informații Schengen (SIS), odată cu adoptarea, la 1 august 2018, a unei Decizii a Consiliului în acest sens, precum și prin adoptarea la 12 octombrie 2017 a Deciziei privind accesul pasiv al României și Bulgariei la Sistemul de Informații privind Vizele (VIS), ultima urmând să fie efectiv pusă în aplicare în cursul anului 2021.