Senatorul AUR Valentin Cioromelea și-a exprimat îngrijorarea față de intenția Guvernului de a limita plăților în numerar, o măsură care ar putea avea multiple efecte nedorite. Acesta atrage atenția asupra faptului că, dincolo de afirmațiile reprezentanților Guvernului, potrivit cărora această limitare ar combate evaziunea fiscală, adevărul este mult mai complex. În acest context, senatorul a solicitat atât ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, cât și guvernatorului BRN, Mugur Isărescu, să expună motivele care stau la bază adoptării unei astfel de decizii.
Valetin Cioromelea subliniază că, la o analiză atentă, această inițiativă pare să slujească mai degrabă interesele băncilor și instituțiilor financiare, sub umbrela pretextului de a lupta împotriva evaziunii fiscale.
„Fiecare tranzacție cu cardul atrage un comision, iar banca emitentă a cardului primește o parte din suma pe care fiecare cetățean o plătește la fiecare achiziție. În România, acest comision ajunge la 0.2% pentru cardurile de debit. Cu alte cuvinte, insistența băncilor de a furniza carduri nu e motivată de un altruism, ci mai degrabă de dorința lor de a încasa bani pe seama fiecărei tranzacții cu cardul”, precizează deputatul, care mențonează că băncile încearcă să compenseze comisioanele percepute prin creșterea prețurilor și adaosului comercial.
În ceea ce privește impunerea unei taxe de 2% din cifra de afaceri pentru bănci, senatorul Valentin Cioromelea consideră că această măsură ar fi bună doar dacă băncile ar acționa corect și nu s-ar concentra exclusiv pe obținerea de profit. Însă realitatea arată contrariul – băncile par a încerca să compenseze pierderile generate de aceste taxe prin creșterea comisioanelor pentru operațiunile cu numerar și comisioanele pentru administrarea conturilor personale. În plus, fiecare card vine la pachet cu o taxă de emitere și o serie de comisioane de întreținere, iar relația cu banca presupune îndeplinirea anumitor condiții, consumând astfel timp și resurse financiare ale cetățenilor.
Parlamentarul consideră că argumentul invocat de Guvernul Ciolacu privind diminuarea evaziunii fiscale prin limitarea plăților în numerar nu este unul solid. „Cea mai mare parte a tranzacțiilor se efectuează cu bani din venituri salariale, adică venituri care sunt fiscalizate în mod corect. Prin urmare, este firesc să ne întrebăm ce evaziune poate comite cetățeanul salariat, care își achită impozitele și contribuțiile sociale”, punctează acesta.
În acest context, senatorul AUR Valetin Cioromelea solicită ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, și guvernatorului BRN, Mugur Isărescu transmită clarificări pentru următoarele întrebări:
- Câte conturi bancare active sunt la nivelul țării, conform datelor statistice oficiale disponibile?
- După implementarea pachetului fiscal propus, câte conturi bancare noi preconizați că se vor deschide în următorii 12 luni?
- Care este suma estimată pe care băncile o vor câștiga pentru fiecare tranzacție efectuată cu cardul, având în vedere comisioanele percepute?
- Ce sumă de bani reprezintă comisioanele percepute de bănci pentru fiecare tranzacție efectuată cu carduri bancare, în special cardurile de debit, și cum se reglementează aceste comisioane pentru a proteja interesele consumatorilor?
- Pot fi furnizate date statistice referitoare la plățile cash versus plățile electronice în România și cum influențează aceste date decizia de a limita plățile în numerar?
- Care sunt argumentele și datele care susțin că majoritatea tranzacțiilor cu numerar sunt asociate evaziunii fiscale, atunci când veniturile salariale sunt fiscalizate în mod regulat?
- Care sunt măsurile prevăzute pentru a compensa costurile adiționale și taxele asociate cu utilizarea cardurilor bancare, precum taxele de emitere și comisioanele de întreținere, și cum se asigură că cetățenii nu sunt afectați negativ de aceste costuri?