ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a susținut vineri un discurs despre apărarea nucleară a Europei care a aruncat în aer presa din Rusia.
Cu ocazia participării sale la conferința organizată de Asociația Atlantică Germană „NATO Talk 2021”, Stoltenberg a subliniat „acțiunile agresive” ale Rusiei și faptul că ele constituie „amestecuri în afacerile altor țări”.
În acest context, secretarul general al NATO a afirmat:
„Obiectivul nostru este o lume fără arme nucleare, însă, atâta timp cât alții le au, și NATO trebuie să le aibă.”
Însă cuvintele care au detonat bomba mediatică la Moscova au fost aluzia că Statele Unite ar putea amplasa arme nucleare în țările de pe flancul estic al NATO.
„Armele nucleare cu care participăm în NATO le oferă aliaților europeni o umbrelă nucleară. Aceasta îi include desigur și pe partenerii estici.”
Dat fiind că Turcia are deja focoase nucleare stocate pe teritoriul său, Stoltenberg nu se putea referi decât la țările baltice, Polonia, Bulgaria și România.
Nu a trecut mult până când presa rusă a luat foc.
RT News a scris că Stoltenberg „a îndemnat statele membre să rămână fidele planurilor care ar putea face ca arme nucleare mortale americane să fie amplasate la frontiera estică a blocului militar condus de Statele Unite, în vecinătatea frontierei Rusiei”.
La rândul său, Sputnik a interpretat cuvintele lui Stoltenberg ca pe un ultimatum la adresa Germaniei:
„Dacă Berlinul refuză să găzduiască armele nucleare ale NATO, atunci ele pot fi deplasate către alte state europene, inclusiv cele din partea estică a continentului, a declarat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.”
Amenințarea voalată a lui Stoltenberg la adresa Moscovei a fost evident îngroșată de presa rusă. Deși ea există, totuși afirmațiile secretarului general al NATO par într-adevăr să vizeze în primul rând Germania și abia apoi Rusia.
NATO are toate motivele să fie îngrijorat de evenimentele din Germania.
Venirea la putere a unei alianțe (și mai) de stânga la Berlin va da apă la moară curentului deja existent de dezangajare din NATO și orientarea către o formă de apărare în cadrul UE.
Mai mult, este limpede că NATO este neliniștit de dependența aproape totală a Germaniei de gazele din Rusia.
Din acest punct de vedere, cuvintele lui Stoltenberg par să fi bătut șaua rusă pentru ca să priceapă iapa germană.
El a subliniat că Germania rămâne în avangarda securității NATO în Europa și le-a cerut liderilor de la Berlin să sprijine o apărare solidă nord-atlantică (aluzie la cota de 2% pentru Apărare, pe care Germania nu o respectă) și a făcut apel la UE să nu creeze „structuri paralele”:
„Germania are deci mai cu seamă responsabilitatea de a menține NATO puternic.