Inelele lui Saturn, celebre pentru frumusețea lor, sunt un fel de ”seismograf” care indică ce se întâmplă în interiorul planetei, arată o lucrare publicată în revista Nature. Interiorul gigantei gazoase se zguduie, iar mișcările sunt resimțite în inelul C al planetei. Cercetătorii compară Saturn cu o orchestră: diverse ”note” apar pe inelul C, precum pe un portativ, iar aceste note pot fi citite, ”muzica” poate fi ”auzită” și pot fi identificate variate ”instrumente muzicale”, scrie New York Times.
Miezul gigantei gazoase este solid, alcătuit din metal și rocă, și foarte fierbinte, cu temperaturi ce depășesc 10.000 grade C. Deasupra sa se află un strat de hidrogen comprimat puternic, care se comportă ca un metal. Urmează un ocean de hidrogen lichid, iar apoi hidrogenul se rarefiază treptat până aproape de atmosferă.
Așadar interiorul nu poate fi văzut, însă este clar că acolo se petrec convulsiuni care duc la modificări la câmpul gravitațional și particule din inelul C ”dansează” în mod deosebit sub influența unor ”unde spiralate”.
Într-o lucrare publicată în revista Nature, doi cercetători de la California Institute of Technology — Christopher Mankovich și Jim Fuller – au publicat concluziile, pornind de la datele culese de misiunea Cassini care s-a terminat în 2017.
O concluzie este că miezul lui Saturn are dimensiuni colosale. Reprezintă 60% din raza planetei și are o masă de 55 de ori mai mare decât cea terestră. În plus, miezul nu este ordonat, ci conține un amestec de materiale solide, ghețuri și o formă metalică de hidrogen. Descoperirile ne ajută mai bine să înțelegem cum s-a format planeta, dar și altele precum ea.
Cu seismometrele pot fi obținute date despre nucleul planetelor telurice, fiindcă pot fi detectate parcursurile undelor seismice, însă la gigantele gazoase sondele orbitale trimise de om pot obține mult mai puține date,