Da, ați auzit bine. Uniunea Europeană ne spune că piața trebuie să fie liberă și să importăm atât demult cât se dorește, chiar dacă nu avem bani ca să plătim acele importuri.
Piața internațională este una liberă, în care fiecare concurent oferă anumite produse și la schimb primește altele.
Perfect ar fi ca balanța comercială să fie una echilibrată, cât dai tot atât să primești. Sigur că acest mecanism trebuie reglat de către stat prin impozitarea sau taxare importurilor și favorizarea exporturilor.
Însă acest lucru nu se dorește și nu se poate face în interiorul Uniunii Europene, unde unii au numai avantaje, iar ceilalți numai dezavantaje. Tocmai de aceea Marea Britanie a ieșit din Uniune Europeană iar Ungaria și Polonia merg cu pași repezi în această direcție.
De ce? Deoarece sub masca unei piețe libere se ascund interesele unor corporații stat din occident de a scoate dintr-un stat tot ceea ce se poate la un moment dat. Totul se aseamănă cu un jaf doar că este legalizat.
La momentul de față principalele importuri care dereglează deficitul comercial sunt realizate de industria auto, industria petrolieră și … marile lanțuri de magazin. Dacă în cazul primelor două importurile sunt parțial compensate de exporturi, nu se întâmplă același lucru și în cazul marilor lanțuri de magazine care umplu rafturile magazinelor cu produse străine, deși o bună parte din ele se găsesc și în România, ca să nu spunem că majoritatea se găsesc aici.
A încercat parlamentul să bage o lege prin care să forțeze marii comercianți să introducă pe raft 50% produse românești, dar ce să vezi, dictatorii de la Bruxelles au intervenit că nu respectăm legislația, adică impunerile europene.
Dar acest lucru înseamnă că noi cumpărăm de afară, adică rămânem din ce în ce mai datori. Cu ce cumpărăm de afară din moment ce cumpărăm mai mult decât vindem? Chiar cu banii celor de la care cumpărăm și care ne oferă împrumuturi. Deci practic România nu are bani ca să cumpere acele produse, a dorit să impună condiții și să nu mai permită achiziția lor sau limitarea lor, însă acest lucru s-a blocat. Practic suntem puși să ne împrumutăm ca să le cumpărăm lor produsele, asta pentru că marile lanțuri de magazine refuză să vândă în România produse Românești.
Care este soluția? Limitarea importurilor acolo unde acest lucru este posibil și impunerea către marii comercianți ca să aibă produse românești pe rafturi, mai mult decât atât, să vândă produse românești, adică impunerea să nu fie la prezența la raft ci la casierie în valoare financiară.