În România, una dintre ţările Uniunii Europene care au dependenţa cea mai mică de importuri în materie de energie, preţurile la curentul electric sau gaze sunt printre cele mai mari din întreaga piaţă comunitară. România a fost una dintre ultimele ţări europene care a liberalizat piaţa energetică: până la 1 ianuarie 2021, toţi cei aproximativ 6 milioane de consumatori casnici plăteau acelaşi preţ negociat de stat cu furnizorii de energie. Liberalizarea a adus peste 100 de furnizori dar, paradoxal, energia s-a scumpit cu 25%, între august 2020 şi august 2021. În anul ce a urmat, criza globală a preţurilor energiei şi consecinţele sancţiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei au venit suplimentar peste o Românie deja iritată de pandemie şi scumpiri.
Legi proaste, căpuşe politice, speculanţi neprinşi
În orăşelul monoindustrial din vestul ţării, în care singura sursă de venit, mineritul, s-a închis, locuinţele se încălzeau, de vreo trei sute de ani, cu cărbuni, păcură sau lemne. În urmă cu un an, Daniel B, inginer pensionat, a renunţat la sobele cu lemne din locuinţa de patru camere în care trăieşte împreună cu soţia şi cei doi copii elevi pentru o centrală pe bază de curent electric. De atunci, liberalizarea pieţei din 2021 şi actuala criză energetică i-au mărit de patru ori costul curentului.