Premierul Florin Cîțu prezintă miercuri, în Parlament, Planul Național de Redresare și Reziliență. Documentul care prevede accesarea de fonduri din mecanismul european de redresare și reziliență în valoarea de 29,2 miliarde de euro urmează să fie trimis luni la Bruxelles. Planul a dus la tensiuni între Opoziție și Putere, dar și în interiorul Coaliției. De asemenea, pe ordinea de zi a plenului reunit va fi și ratificarea Tratatoului EURATOM, privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență România ar urma să primească 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Banii care vor fi alocați de Uniunea European prin PNRR trebuie accesați până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar proiectele finanțate prin acest program trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. În caz contrar, sumele trebuie returnate. Primii bani din PNRR ar putea veni în octombrie.
De asemenea, alocarea fondurilor din PNRR vine la pachet cu un set de reforme la care Guvernul s-a angajat în fața Comisiei Europene. Printre ele se numără reforma pensiilor, a companiilor de stat, reforma administrației publice, precum și reforme sectoriale în alte domenii. Potrivit documentului cu care Florin Cîțu a mers la Bruxelles, Guvernul se angajează, de asemenea, să reducă tăierile ilegale, să crească rata de reciclare, să îmbunătățească cadrul legal al achizițiilor publice și să adopte criterii obiective pentru stabilirea salariului minim.
Unul dintre subiectele care a stârnit discuții aprinse între Opoziție și Putere,