PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a publicat vineri, 19 februarie, un mesaj la împlinirea a 145 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși. Analiza preafericirii sale apare în Ziarul Lumina. Redăm un fragment edificator:
„Anul acesta, 2021, se împlinesc 145 de ani (1876) de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși. Ziua de naștere a marelui artist român, 19 februarie, a fost declarată, începând cu anul 2015, Ziua Națională Constantin Brâncuși, conform Legii nr. 305/2015.
Constantin Brâncuși a fost, fără îndoială, un artist creștin-ortodox român nu doar botezat în Biserică, ci și un credincios trăitor în interiorul vieții Bisericii.
Însă, credința și viața spirituală ale lui Constantin Brâncuși nu sunt susținute de o teologie intelectuală sistematică, academică, ci de o teologie implicită, cultică sau liturgică, de expresie imnografică și iconică, care suscită în credincios nu atât o reflecție intelectuală asupra existenței, cât o vedere spirituală și sapiențială creștină asupra vieții.
Această vedere sau înțelepciune creștină inspirată de cultul liturgic ortodox este prezentă, ca motivație existențială și inspirație artistică, în opera sculptorului Constantin Brâncuși, cântăreț de strană, corist de biserică și paraclisier de altar. Din acest motiv, atât în arta lui Brâncuși, cât și în reflecția sa filosofică din aforisme, luminile credinței creștine ortodoxe nu sunt exprimate sistematic, ci spontan, iar coerența sau unificarea lor nu este rezultatul unui raționament discursiv elaborat, ci rodul unei inspirații intuitive concentrate. În acest sens, credinciosul sculptor Brâncuși nu se exprimă în studii elaborate, ci în maxime și aforisme, după modelul proverbelor populare, sau al sentințelor monahale.
Totuși, trebuie precizat că universul teologic și spiritual de inspirație liturgică al lui Constantin Brâncuși, care a luminat și format viața sa spirituală și a inspirat opera sa artistică, era centrat și conturat pe unele momente sfinte majore din viața Bisericii – mai ales Praznicele Împărătești ca: Nașterea, Botezul, Răstignirea, Învierea, Înălțarea și Schimbarea la Față ale Domnului nostru Iisus Hristos, precum și momente majore din viața creștină: Botezul, Cununia și Înmormântarea. Cântările liturgice ale acestor momente și evenimente sfinte conțin o teologie adâncă, exprimată într-o imnografie solemnă pe care cântărețul Brâncuși le-a interpretat artistic și le-a sedimentat spiritual în sufletul său, ca apoi lumina lor să reverse raze în sculptura lui. Astfel, multe dintre operele lui Brâncuși poartă în ele lumină din lumina interioară a icoanelor și elevație din rugăciunile ortodoxe și ne cheamă la contemplație și bucurie.
Faptul că toată opera de o viață a lui Brâncuși se concentrează sintetic și se împlinește spiritual în Ansamblul comemorativ de la Târgu-Jiu, adică într-un Memorial dedicat morții eroilor din primul Război Mondial, nu este o simplă întâmplare, deoarece din punct de vedere al identității noastre spirituale, cultul morților, cinstirea eroilor, a cimitirelor și monumentelor funerare, este un memento-memorial al timpului, întrucât moștenirea memorată creează rădăcinile spirituale necesare atât păstrării identității proprii, a comuniunii între generații, cât și a continuității în istorie a spiritului unui neam”, subliniază Patriarhul Daniel. Puteți citi continuarea în Ziarul Lumina.