Boboteaza este considerată o sărbătoare a purificării naturii, a apelor, de forțele răului și mai este cunoscută și sub numele de „Epifanie”, „Teofanie”, „Arătarea Domnului” sau „Descoperirea cuvântului Întrupat”.
Tradiții și obiceiuri de Bobotează
- În această zi, preoții sfințesc toate apele. Credincioşii primesc agheazmă mare pentru a stropi gospodăriile și animalele. Apa sfințită este ulterior păstrată în sticle pentru leac, întrucât se spune că odată sfințită, are puteri deosebite, care vindecă, însănătoşeşte şi curăţă sufletul şi trupul.
- Slujba de Bobotează are loc numai afară, lângă o apă curgătoare ori o fântână. De asemenea, în curţile bisericilor se ridică cruci din gheaţă, simbolurile sărbătorii.
- În zonele traversate de râuri există obiceiul ca preotul, cu ocazia slujbei, să arunce o cruce de lemn în apă foarte rece, uneori chiar înghețată, după care sar câțiva flăcăi curajoși pentru a o aduce înapoi. Se spune că cei care vor reuși să facă asta, vor avea parte numai de bine și vor fi feriți de toate bolile.
- Potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. În ziua de Bobotează se mănâncă piftie și grâu fiert și se bea vin roșu.
- Peste obiceiurile creștine ortodoxe, s-au suprapus și multe practici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de tot felul de strigături și zgomote. Toate acestea au în general un rol de curățire și de îndepărtare a răului.
Citește și: Rugăciunea care se spune de Sfântul Ioan și care îți va proteja copiii
Ce nu e bine să faci în ziua de Bobotează
- Probabil una dintre cel mai des întâlnite superstiții este cea care spune că,