Dispariția omul de Neanderthal s-ar putea să se fi petrecut mult mai repede decât se credea, arată o reanalizare a unor fosile descoperite într-o peșteră din Belgia. Subiectul este unul controversat în rândul arheologilor și are implicații importante legate de cronologia omului modern. Resturile umane descoperite în secolul 19 în sit-ul din Belgia au între 44.200 și 40.600 ani vechime, și nu 24.000, cum se credea inițial, arată noul studiu.
O echipă multidisciplinară din Belgia, Marea Britanie și Germania susține că a dezvoltat o metodă de preparare a eșantioanelor analizate, astfel încât să se evite orice contaminare cu microbi din exterior. Studiul, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) conchide că oamenii de Neanderthal au dispărut de mai mult timp din nordul Europei, față de ce se credea.
Și această nouă metodă este legată tot de datarea cu radiocarbon, consacrata metodă de determinare a vârstei aproximative a unui obiect organic vechi prin măsurarea conținutului de Carbon 14, dar cercetătorii spun că este vorba de o datare mult mai exactă, fiindcă au fost analizate molecule despre care este sigur că nu au fost contaminate cu nimic din exterior.
Datarea cu radiocarbon a unui eșantion se realizează măsurând radioactivitatea lui reziduală și raportând-o la activitatea eșantioanelor din prezent.
Au fost analizate resturi umane din alte două sit-uri belgiene, Fonds-de-Foret și Engis, rezultatele fiind compatabile. Cercetătorii spun că datarea este un element esențial în arheologie și că doar printr-o datare fiabilă se poate stabili o cronologie credibilă care să ne spună care au fost raporturile dintre oamenii de Neanderthal și Homo Sapiens. Arheologii care au făcut studiul califică rezultatele ca fiind ”entuziasmante”.
Studiul notează că probele arată că oamenii de Neanderthal au supraviețuit mai mult timp în alte părți din Europa.