În contextul în care profesia consilierilor juridici și a funcționarilor publici cu atribuții juridice riscă să fie trecută în derizoriu, în comparație cu barourile de avocați sau asociațiile de executori judecătorești, senatorul AUR Sorin Mateescu, membru în Comisia juridică din cadrul Senatului României, a solicitat Ministerului Justiției să transmită dacă are în vedere să reglementeze profesia consilierilor juridici.
În interpelarea înaintată, senatorul AUR atrage atenția că, în lipsa reglementării profesiilor, nu se poate vorbi despre etică profesională.
Ca urmare a acestui demers, Ministerul Justiției a transmis o serie de clarificări privind aspectele sesizate de către senatorul AUR Sorin Mateescu.
Astfel, în ceea ce privește situația absolvenților de studii juridice care lucrează în sistemul public fără a li se permite să fie cel puțin consilieri juridici, instituția a punctat că practicarea profesiei de consilier juridic este reglementată de Legea nr. 514/2003. În cazul în care absolvenții prestează activități juridice de consultanță, de reprezentare şi asistenţă juridică, în speță activităţi specifice profesiei de avocat, atunci acestea intră sub incidența Legii nr. 51/1995, a Legii 36/1995 dacă este vorba despre activități de notariat sau a Legii nr.188/2000 în cazul celei de executor judecătoresc.
La întrebarea adresată de către senatorul AUR – ce măsuri aveți în vedere pentru susținerea lor atât ca recunoaștere profesională, precum și eventuale drepturi legale și financiare?, Ministerul Justiției a precizat:
„Este adevărat că anumite activităţi juridice, cum sunt cele de reprezentare juridică, de redactare a unor acte juridice, de formulare de acţiuni, de exercitare şi motivare a căilor de atac, pot fi îndeplinite de consilierii juridici, dar astfel de activități le sunt permise a le presta numai în condiţiile reglementate prin art. 1 – 4 din Legea nr. 514/2003, adică în calitatea tor de funcționari publici sau de angajați, cu contract individual de muncă, la o persoană juridică de drept public sau privat.
Prin urmare, adoptarea acestei soluții legislative cu privire la consilierii juridici, cu statut de funcţionari publici sau cu statut de salariați, nu creează premisele unei discriminări, în raport cu alte categorii de personal de specialitate juridică sau cu alte profesii juridice liberale, întrucât principiul egalității de tratament nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite, justificate pe baza unor criterii obiective şi raţionale”.
Sorin Mateescu s-a referit în solicitarea inițială, în contextul în care la nivelul UE există Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale – Directiva 2005/36/CE, modificată prin Directiva 2013/55/ UE – la posibilitatea acestor angajați cu studii juridice de a accede în corpul magistraților, al barourilor de avocați, al uniunilor de notari publici sau alte meserii liberale.
Ministerul Justiției a transmis că, prin directivele menționate anterior, a fost introdus un exercițiu de transparență şi de evaluare reciprocă prin care statele membre au raportat profesiile pe care le reglementează şi au examinat barierele respective care limitează accesul la anumite profesii. Însă, referitor la întrebarea senatorului AUR, instituția a precizat că fiecare stat în parte poate decide dacă este necesar să intervină şi să impună reguli şi restricţii pentru accesul sau exercitarea unei profesii, atâta timp cât sunt respectate principiile nediscriminării şi proporționalității.