Cum de europenii pot face navetă 50-60 kilometri şi cum de oraşele lor şi împrejurimile nu sunt gâtuite? Sunt întrebări pe care şi le pune românul nemulţumit că la noi parcurgerea câtorva kilometri îl poate costa chiar şi o oră, dar care visează, totuşi, la o „ţară ca afară”. Răspunsurile sunt la îndemână: dacă în ţările civilizate există infrastructură pusă la punct, în România, unde de 30 de ani nu s-a făcut nicio autostradă, acestea par irealizabile.
Nu trebuie să fie şi cazul Oradiei şi al Bihorului, consideră administraţia judeţului şi cea a oraşului, care au pregătit un set de proiecte ambiţioase. BIHOREANUL vă prezintă o analiză a planurilor care, materializate, vor oferi Zonei Metropolitane Oradea o infrastructură comparabilă cu a oricărui oraş european similar.
Din antichitate
„Fără conectivitate nu există dezvoltare, este o condiţie de bază a dezvoltării. Investiţiile urmează infrastructura, nu invers. E o axiomă”, spune preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, recunoscând că a croit planuri de conectivitate încă de când era primar de Oradea. „Speram că va veni o conjunctură când să le facem. Acum Primăria şi Consiliul Judeţean colaborează, deci trebuie să acţionăm”, a declarat Bolojan BIHOREANULUI.
De ce conectivitate? În Oradea sunt peste 115.000 din cele 160.000 locuri de muncă existente în judeţ şi tot aici se află mall-urile, spitalele, instituţiile de cultură, divertismentul. Aşadar, trebuie îmbunătăţită conectivitatea „internă” a judeţului: accesul fluent al navetiştilor la locurile de muncă şi al bihorenilor în general la facilităţile specifice reşedinţei de judeţ. „Deplasându-se mai uşor, oamenii câştigă timp, nu ajung obosiţi, nervoşi, se reduc riscurile de accidente, poluarea”, spune şeful CJ Bihor.
Pe de altă parte, aşezarea geografică a oraşului atrage un trafic intens. Studiile, oricum vechi, din 2015, arată că zilnic circulau spre Oşorhei 25.000 maşini,