Distribuie acest articol!
„În timp ce talibanii cucereau din ce în ce mai multe teritorii în Afganistan în iunie/iulie 2021, pe ambasada SUA din Kabul se arbora steagul LGBT pentru că era „pride month”. Asta le-a adus talibanilor recruți pe tavă și le-a justificat lupta ideologică împotriva Vestului infidel. În timp ce administrația democrată Biden era preocupată cu promovarea în Afganistan și chiar în armata americană a ideologiei de gen (adică dreptul de a te socoti femeie sau bărbat, indiferent de sexul biologic), China, Rusia și alte puteri regionale manevrau, coordonau și negociau preluarea puterii de către talibani.”, arată europarlamentarul Christian Terhes, notează Qmagazine.
Incapacitatea americanilor de a înțelege profilul psihologic al afganilor, chiar și după 20 de ani de ocupație, arată și mai limpede eșecul impunerii unor valori cu forța armelor, deși generalul Sorin Cîrstea arăta că, cel puțin sub comanda sa, a evitat folosirea unor simboluri sau teme religioase și cu tentă sexuală care ar putea leza poporul afgan.
„Utilizarea religiei implică un risc major pentru sursa mesajelor, dacă nu este de aceeași religie cu audiența (receptorul). Datorită specificului culturii afgane şi tradiţiilor islamice, am stabilit la nivelul NAC şi unele teme pe care să le evităm cum ar fi subiecte de natură etnică şi religioasă, teme sau imagini cu tentă sexuală, judecăţi de valoare despre rolul femeii în societatea afgană. Am evitat să criticăm guvernul afgan, Națiunile Unite, organizațiile internaționale sau neguvernamentale, să denigrăm valorile sociale, culturale, religioase şi simbolurile naţionale. Era normal ca religia sa fie o temă de evitat tocmai din cauza riscului pe care îl putea aduce prin neapartenența la aceeași religie.”
De ce este Afganistanul important pentru marii actori geopolitici?
Dacă vorbim de Afganistan ca zonă, vorbim de teoria avuțiilor și resurselor, unde se estimează un trilion de dolari concretizat în metale rare, fier, cupru, lapis (o piatră semiprețioasă). Afganistanul deține 80% din rezervele mondiale de lapis. Eu nu aș merge pe această teorie. Afganistanul este important atât din punct de vedere geostrategic, cât și geopolitic întrucât reprezintă liantul creării unor gazoducte între Orientul Mijlociu și Asia Centrală, are importanță strategică pentru cele două puteri nucleare aflate mereu în conflict, Pakistan și India, și nu în ultimul rând este tamponul între două mari ramuri ale islamului: șiiții și suniții. România a intrat în Afganistan ca urmare a evenimentelor din 11 septembrie 2011 din SUA, iar de-a lungul timpului cred că am demonstrat că suntem un partener de încredere în cadrul alianței.
Cum a luptat alianța NATO, din punct de vedere psihologic, în Afganistan?
Atât misiunea ISAF (International Security Assistance Force), condusă de NATO, cât şi talibanii au încercat să câştige bătălia pentru adjudecarea percepţiilor în Afghanistan şi pentru influenţarea pozitivă a unei largi opinii mondiale. Ambele îşi îndeplinesc obiectivele utilizând drept instrument informaţia, dar acolo similarităţile se încheie. Există diferenţe majore în modul în care se realizează acest fapt, mijloacele folosite şi efectele realizate.
Ca să dau doar un exemplu, talibanii folosesc deseori aşa numitele „Night Letters” pentru realizarea intimidării şi coerciţiei. Acestea nu seamănă deloc cu produsele PSYOPS elaborate de ISAF, deoarece nu se prezintă sub forma ziarelor produse pentru o masă mare de oameni, a biletelor de mână sau a manifestelor, ci sunt mai degrabă, în mod unic, deseori mesaje scrise de mână, furnizate către o anumită persoană cu intenţia influenţării comportamentului acesteia prin teama că își pierd viața dacă nu sunt cu ei. Structura de comandă şi concepţie PSYOPS la nivelul teatrului era Elementul de Sprijin Operaţii Psihologice din Teatru (CJPOTF – Combined Joint Psychological Operations Task Force) al Comandamentului Forţei de Asistenţă şi Securitate din Afganistan. În principal, obiectivele PSYOPS stabilite de NAC (Consiliul Nord Atlantic) vizau: întărirea credibilităţii ISAF, câştigarea simpatiei şi sprijinului populaţiei, descurajarea forţelor duşmane şi criminale, promovarea cooperării paşnice în rândul diferitelor segmente ale populaţiei, între acestea şi instituţiile comunităţii internaţionale, precum şi cu guvernul de la Kabul. Aceste obiective sunt regăsite în programele care fac parte din planul de sprijin PSYOPS. Pe baza acestor obiective au fost stabilite temele PSYOPS (linii de persuasiune promovate de sursa de influenţare în vederea obţinerii unui anumit rezultat sau obiectiv): Securitate; Dezvoltare şi guvernare; Încredere şi percepţie și Succesele Autorităţilor de Tranziţie Afgane în reconstrucţia ţării.
De ce democrația europeană nu poate fi implementată în țări precum Irak și Afganistan?
Vorbim, în primul rând, despre două state care au cu totul altă religie și sunt organizate diferit în ceea ce privește diverse aspecte sociale. În Afganistan vorbim despre triburi care exercită o influență foarte mare la nivel local. Am avut șansa în misiunea din 2006 să mă întâlnesc cu ultimul rege pe care l-a avut Afganistanul, Mohammed Zahir Shah (1933-1973). Am cerut audiență întrucât am vrut să înțelegem cum a fost posibil ca el să conducă țara timp de 40 de ani și care au fost mecanismele de care s-a folosit.
Regele vedea un triunghi care avea ca laturi populația, elita și seniorii. Elita era reprezentată de el și ai lui, seniorii erau liderii tribali și împreună conduceau populația, dând cât mai multă putere către liderii locali. Noi am încercat să impunem un Guvern solid, pe principiul democrației europene care să conducă de la centru, puternic, în teritoriu. Regele a dorit să întărească toate comunitățile locale pe sistemul federal și în acest fel să poată conduce țara. Asta e marea diferență! Nu există sentimentul de identitate națională în Afganistan!
Din punct de vedere al operațiilor psihologice, vorbim despre două teorii: guest theory (teoria oaspetelui) și choice theory (teoria alegerii), iar cea din urmă ar trebui de altfel, să guverneze. Noi nu suntem oaspeți în Afganistan, ci suntem acolo să ne apărăm interesele de securitate. De aceea trebuie identificate și explicate opțiunile pe care populația afgană le are: de a merge înainte spre o societate modernă sau a se întoarce în timp către o societate în care analfabetismul permite manipularea de către cei care ajung la putere.
Continuarea interviului poate fi citită aici.
CINE ESTE GENERALUL SORIN CÎRSTEA?
Este absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi „Leontin Sălăjan”, arma rachete și artilerie antiaeriană, licențiat al Facultății de electromecanică în anul 1997 și al Facultății de Stiințe, specializarea psihologie în anul 2005.
În anul 2010 a obținut titlul de doctor în științe militare și informații în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, cu teza „Operațiile psihologice în sprijinul managementului crizelor și conflictelor militare moderne”, iar în anul 2015 a absolvit Colegiul Național de Apărare, programul postuniversitar „Probleme actuale ale securității naționale”.
În 2003 se alătură Centrului de operații psihologice ca șef compartiment de testare și evaluare a produselor psihologice. Ulterior a îndeplinit de la funcția de șef birou operații și instrucție, șef Secție PSYOPS Brigadă, șef de stat major până la locțiitor al comandantului Centrului de operații psihologice.
A participat la 5 misiuni în teatrele de operații Afganistan și Kosovo, cea mai înaltă poziție ocupată fiind aceea de comandant al Elementului de sprijin operații psihologice din Pristina, KFOR și din Kabul, Afganistan din cadrul Comandamentului Întrunit ISAF (IJC). În toți acești ani a fost în repetate rânduri decorat ca urmare atât a activității din țară, cât și din teatrele de operații unde a fost dislocat.
A fost comandantul Combined Joint Psychological Operations Task Force (CJPOTF), din cadrul misiunii Resolute Support în Afganistan, a fost decorat de Președintele Afganistanului cu cea mai înaltă medalie a Guvernului Afgan, Ghazi (Erou) Mir Bach Khan, în semn de apreciere pentru profesionalismul de care a dat dovadă pe parcursul întregii misiuni și de suportul oferit Guvernului și Forțelor Naționale de Securitate Afgane. Ceremonia de decorare a avut loc pe 21 iunie 2017, în prezenţa ministrului Apărării al Republicii Islamice Afganistan, generalul maior Tariq Shah Bahrami.
Distribuie acest articol!