Activități în grup (sursa foto: HASSAN ALQASSAB / Youtube)
Acum mai bine de o sută de ani, în 1913, un experiment al lui Maximilien Ringelmann a stârnit o largă discuție. Conform cercetărilor profesorului și inginerului francez, puși să tragă mai mulți de o frânghie, subiecții au avut un efort colectiv mai slab decât suma eforturilor individuale ale tuturor. Atunci s-a ridicat întrebarea: De ce atunci când suntem într-un grup tindem să performăm mai slab decât pe cont propriu?
Un experiment adânc înrădăcinat în istoria științifică
Maximilien Ringelmann, profesor și inginer în științe agronomice în Franța sfârșitului de secol XVIII și începutului de secol XIX, pe lângă numeroasele sale cercetări în domeniul său de specializare, a fost artizanul uneia dintre primele descoperiri din domeniul Psihologiei Sociale.
Unii chiar l-au creditat ca ”părintele Psihologiei Sociale”.
Ce a făcut Ringelmann pare simplu în primă fază, dar concluziile sunt mai importante în acest context. Practic, profesorul și-a pus studenții de la școala agricolă din Grand-Jouan să tragă de o frânghie, separat, dar și în grup.
Profesorul a înregistrat efortul exercitat în cazurile individuale, dar și cele de grup și a constatat că, paradoxal, grupul a avut rezultate mai slabe decât suma efortului studenților luați individual.
Puterea exercitată asupra frânghiei scădea proporțional cu cât mărimea grupului creștea. Descoperirile compilate au dat naștere efectului Rigelmann, denumit generic Lene socială (”Social Loafing”).
Lene Socială (sursa foto: Wikimedia Commons)
De ce se produce acest efect?
Inițial, psihologii au considerat că aflat într-un grup, individul se coordonează mai slab. Ulterior, cercetătorii au mizat pe aspectul numeric: cu cât sunt mai mulți indivizi, cu atât se încurcă mai mult unii pe ceilalți.
Adevărul este că, în urma unei analize comprehensive asupra studiilor pe această temă,