Coaliția PSD-PNL, în fapt un partid unic, a ocolit cu orice preț să aducă măcar în discuție eliminarea pensiilor speciale și a subvențiilor destinate partidelor politice. Dacă nu există bani în vistieria statului pentru alocații, pensii și alte investiții necesare în educație, sănătate și infrastructură, de ce nu se elimină cele mai mari cheltuieli? Dacă Iohannis ne spunea că totuși 50 de bani contează, atunci în mod clar miliardele de lei care se duc pe pensiile nesimțite și pe publicitatea susținută de partide din banii noștri ar face o diferență semnificativă.
Coaliția a reușit să găsească metode de a aduce bani la buget: potrivit ZF, statul ar încasa 500 de milioane de euro în 2022 din creşterea taxării pe jocuri de noroc, tutun, dividende şi sucuri carbogazoase. Pe bugetul de stat actual, deficitul bugetar ar scădea de la 15,5 mld. de euro (5,8% din PIB) la 15 mld. de euro, adică 5,6% din PIB. Numai din impozitul pe dividende, statul ar încasa circa 680 de mld. de euro la buget în 2022, adică cu aproximativ 160 mil. euro mai mult. În plus, dacă se adopt măsura creșterii TVA-ului pentru sectorul HORECA, probabil că statul va reuși să falimenteze și antreprenorii locali care de-abia începuseră sa își revină după pandemie.
Toate aceste măsuri propuse nu au fost discutate și nici prezentate transparent. PSD și PNL, împreună cu UDMR, iau decizii peste capul românilor, doar ca să își asigure un loc călduț. Românii pot sărăci, important este să nu sărăcească fix clientela politică, în mare incompetenții care au căpușat întregul sistemul administrativ și majoritatea companiilor strategice.
Cele mai importante măsuri fiscale din pachetul asupra căruia coaliţia a căzut de acord:
► Reducerea plafonului pentru impozitarea microîntreprinderilor de la 1 mil. de euro la 500.000 de euro;
► Creşterea TVA de la 5% la 9% pentru HoReCa;
► Scăderea plafonului pentru TVA de 5% la locuinţe de la 140.000 de euro la 120.000 de euro;
► Creşterea TVA pentru băuturi carbogazoase cu zahăr de la 9% la 19%;
► Creşterea accizelor la tutun şi alcool;
► Impozitarea cu 1% a vânzării unei locuinţe deţinută mai mult de 3 ani şi cu 3% a locuinţei deţinute mai puţin de 3 ani;
► Creşterea impozitelor pe proprietate;
► Creşterea impozitului pe câştiguri din jocuri de noroc la 40%.