Anul trecut, în pofida tuturor restricțiilor, pe fondul nu tocmai prietenos al atitudinii Primăriei Sfântu-Gheorghe, am fost peste 100 de români în centrul orașului, Calea Neamului, NOI , Grai Străbun, ASCIOR si membri din gruparea „Camarazii”.
Anul acesta, pe 4 iunie, cu ajutorul lui Dumnezeu vom fi mai mulți și mai bine organizați. Intenționăm să ieșim puțin din tiparul clasic al manifestărilor de acest gen, astfel încât marcarea Trianonului pe anul 2021 în Covasna să fie într-adevăr memorabilă, să rămână în istorie. Pentru reușită avem nevoie de sprijin, fiecare sumă de bani trimisă în contul general (NU cel pentru burse) al Asociației Calea Neamului, BRD RO62BRDE080SV52855930800, folosindu-ne pentru logistica necesară.
Revenim la întrebarea de ce la Sfântu-Gheorghe și nu la Brăila, de exemplu? Din simplul motiv că la Brăila nu vrea nimeni autonomie teritorială și nu contestă, de asemenea, nimeni Tratatul de la Trianon, pe când în Covasna și Harghita sunt nenumărate voci, asociații, partide, lideri de instituții publice, primari, vice-primari, președinți de consilii județene care încă nu se obișnuiesc cu ideea Trianonului, care încă deplâng acest tratat, considerându-l o mare nedreptate făcută națiunii maghiare, Tratatul de la Trianon consfințind pe plan internațional din punct de vedere juridic Marea Unire de la 1918. Tratatul nu a fost un cadou făcut românilor de marile puteri, căci pentru Unire și păstrarea ei au curs „tone de sânge”, inclusiv în Campania Militară din 1919; vom reveni și sublinia acest aspect.
În Covasna, Harghita, Mureș, Satu-Mare se află în plină desfășurare confruntarea pentru „teritoriul psihologic”, parte a războiului atipic.
Teritoriul psihologic, concept prin care teritoriul statal își poate exercita pe deplin paradigma, iar în cazul teritoriilor istorice românești aflate în afara granițelor firești (cum este Basarabia de exemplu), îl premerge, teritoriul statal putându-se astfel extinde la cel istoric. Acest teritoriul psihologic se cucerește prin afirmarea valorilor ce definesc o nație, valori ce o înscriu în istorie ca fiind ale acestui spațiu ancestral. Aceste simboluri-valori sunt „actele” de proprietate ale poporului din vremea de azi, acte care însă trebuie a fi conștientizate că sunt ale lui.
În spațiul nostru, acolo unde domină structurile ce sunt exterioare paradigmei românești, care-și exercită puterea în detrimentul statului național, unitar și indivizibil, este necesar, pentru a contracara acest lucru, un transfer de putere exprimat prin solidaritate, unitate în acțiuni și dragoste creștină, venit din partea zonelor libere, puternic identitare. Scopul este anularea sentimentului de dominație instaurat în subconștientul alor noștri, de vectorii mai sus amintiți și restabilirea încrederii de sine.
Pierderea teritoriului psihologic creează mari vulnerabilități sub aspectul siguranței naționale, această pierdere putând duce lesne la rupturi teritoriale, fără nicio împotrivire, rezistență, luptă, deoarece „armele” sunt deja depuse, ruptura devenind un act „firesc”, consecință a „obișnuirii” mentalului colectiv din aria respectivă, dar nu numai, cu existența unei paradigme străine ce domină în mod absolut.
Pe zona județelor Covasna și Harghita mai ales, avem de a face cu următoarea „schemă” ce se vrea a fi aplicată,