La început de iunie a fost intens comentată știrea care spunea că cei care fură nisip de pe plajele din Sardinia riscă amenzi de 3.000 de euro. Problema cu nisipul care dispare este însă mult mai serioasă și afectează multe regiuni ale lumii. Nisipul pare banal și nelimitat, dar nu este deloc așa. Țările arabe îl aduc uneori din Australia, în unele locuri există adevărate ”mafii ale nisipului” care fac bani grei și în foarte multe zone natura a fost distrusă din cauza exploatărilor intensive. Mai jos puteți citi de ce există o criză mondială a nisipului și de ce nisipul din deșert nu prea este bun în construcții.
Se găsește peste tot, dar tot nu este suficient
Nisipul se găsește peste tot și a însoțit civilizația umană încă de la începuturi, fie că vorbim de construcțiile din Mesopotamia și Egipt de acum 5.000 de ani, până la locurile de joacă din prezent.
Nisipul este un sediment provenit din sfărâmarea blocurilor de granit, gresie sau gnais și care se prezintă sub forma unei acumulări de granule mici, depuse mai ales în straturi, în dune, pe terasele apelor sau în grinduri. Este o rocă neconsolidată, dat fiind că se găsește în fragmente minuscule.
Deși multă lume nu ar crede, există o criză mondială de nisip, iar acest lucru nu se întâmplă de ieri de azi, dar s-a accentuat în ultimii 5 ani.
Exploatările industriale de nisip distrug habitatele animalelor, murdăresc râuri și erodează plajele care deja au de suferit din cauză că se ridică nivelul mării. Când oamenii extrag nisip, malurile râurilor devin instabile și se pot prăbuși, iar poluarea și aciditatea omoară peștii și lasă mai puțină apă pentru oameni și agricultură.
Sursa foto A Isnaini | Dreamstime.com
În 2014,