Ministerul Afacerilor Externe a publicat la finalul lunii decembrie raportul de activitate corespunzător anului 2021, din care reiese că majoritatea fondurilor disponibile au fost utilizate ineficient, având în vedere că statul nu a întreprins nimic important pentru comunitățile istorice românești din jurul granițelor (de exemplu, Republica Moldova, Serbia, Ucraina).
Deputatul AUR Dan Tănasă, cunoscut pentru lupta sa neobosită pentru drepturile românilor din comunitățile istorice, a înaintat o solicitare către ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, pentru a obține informații despre direcțiile MAE pentru anul 2022, cu accent pe proiectele destinate comunităților mai sus menționate.
Astfel, Dan Tănasă a solicitat răspuns la următoarele întrebări:
- Care sunt obiectivele care determină utilizarea fondurilor în vederea organizării de călătorii ori întâlniri în state precum Kârgâzstan, Republica Niger, Republica Maldive, Kazahstan, Gambia, Republica Capului Verde, Republica Democrată Sao Tome și Principe etc. acestea reprezentând state menționate de dvs. în raportul anual? Câte acorduri comerciale au generat aceste vizite și discuții sau ce impact a avut România în promovarea formatelor regionale și multilaterale si a multilateralismului eficient și de viitor?
- Care sunt criteriile avute în vedere atunci când se decide crearea unei misiuni diplomatice într-o țară, având în vedere că în foarte multe țări ar putea fi utilizate ambasadele celorlalte state membre UE pentru diverse probleme sau suplimentarea unei misiuni în detrimentul alteia în funcție de niște criterii specifice? Avem în vedere în acest sens concentrarea resurselor umane și financiare în statele unde românii constituie o comunitate considerabilă și unde este necesar sprijinul pentru promovarea și protejarea drepturilor acestora.
- Care sunt proiectele desfășurate în anul 2021 în comunitățile istorice românești din jurul granițelor (Ucraina, Serbia, Republica Moldova) care au beneficiat de finanțare din partea Ministerului Afacerilor Externe, care sunt sumele dedicate acestor zone și ce sumă se va aloca în anul 2022?
- Ce măsuri s-au luat la nivel diplomatic pentru protejarea școlilor cu predare în limba română din Ucraina, în contextul Legii Educației din statul vecin, care va duce la reduceri drastice atât ca pondere numerică a claselor cât și a materiilor studiate în limba maternă?
- Câte burse a acordat MAE elevilor din comunitățile istorice menționate anterior în 2021 și care este cuantumul total, respectiv lunar de care elevii vor beneficia și totodată câte burse se vor acorda în anul 2022?
- Care este strategia pe termen lung pentru protejarea și promovarea comunităților românești din Ucraina, ce acțiuni concrete sunt propuse la nivelul Ministerului Afacerilor Externe pentru ca drepturile acestor comunități să fie respectate iar cultura lor să fie conservată și chiar dezvoltată?
- Care este stadiul negocierilor MAE cu Ucraina în ce privește deschiderea unui Consulat al României la Ismail, la solicitarea expresă a mediului asociativ românesc din Sudul Basarabiei, mai ales în condițiile în care la această dată nu există un consul general numit la Consulatul General al României din Odesa?
- Care este stadiul negocierilor româno-ucrainene cu privire la renunțarea la glotonimul „limbă moldovenească” din învățământul școlar în limba română din Ucraina, respectiv regiunea Odesa, inclusiv comasarea celor două programe de învățământ și a celor două olimpiade școlare separate în mod artificial de autoritățile de la Kiev?
- În ce măsură MAE apelează la consultarea liderilor comunității românești și a liderilor de opinie din cadrul acestora, la elaborarea și implementarea unor strategii de acțiune ale statului român, în sprijinul acestor comunități istorice românești?
- Cum explicați inexistența unei Strategii naționale privind românii de pretutindeni pentru perioada 2021-2024 la jumătatea acestei perioade, în anul curent, 2022, precum și neorganizarea conform prevederilor Legii 299/2007 a Congresului românilor de pretutindeni, eveniment anual?